Casa Buzini/Geshov din Galaţi devine Centru expozițional exact la finalul campaniei electorale a Primarului Pucheanu

Să răsuflăm ușurați! Fostul sediu al Pârcălăbiei/Prefecturii judeţului Covurlui din zona istorică a Galaţiului, anterior Casa Buzini, fost sediu al Filarmonicii Galați, fost sediu al UGSR Galați, redenumită de Marius Mitrof „Casa Geshov” nu va deveni nici sediu al UNPR, nici sediu al PSD. Propus inițial ca sediu al Casei Căsătoriilor, edificiul din str. Domnească nr 58 va face obiectul unui proiect de reabilitare cu finanțare europeană și va deveni un Centru expozițional multifuncțional.

Obiectivul general – conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural și a identității culturale

în vederea impulsionării dezvoltării locale va fi tradus în operațiuni de restaurare și valorificare specifice: consolidare, conservare, amenajare de spații multifuncționale pentru expuneri, expoziții, manifestări interactive, completate de amenajări peisagistice exterioare și asigurarea accesibilității corecte și confortabile. Se va dota corespunzător și va fi promovată valoarea sa istorică și arhitecturală, în contextual general al refacerii întregului ansamblu de arhitectură veche pe axa str. Domnească. Nu e mai puțin important faptul că prin introducerea în circuitul cultural al municipiului a Centrului expozițional se apropie ziua când va fi diminuată/eliminată circulația auto pe strada Domnească, transformată în pasaj pietonal.

Lansarea de la sediul Primăriei s-a făcut după tipicul șablonard al acestor manifestări

Va fi ieșire din paragină a zonei –a spus Primarul Ionuț Pucheanu. Luminița Mihailov, director la ADRSE Brăila a dat și ea un brânci laudativ inițiativei, a făcut o istoriseală a clădirii – cu multe imprecizii și confuzii – Cristian Căldăraru, director la Muzeul de Istorie și a citit diapozitivele din pliant managerul de proiect Ovidiu Costea. N-a spus nimic directorul de Proiecte Europene Costel Hanță și n-a fost inclus în programul prezentării șanselor de reușită a proiectului arhitectul Paul Stan, care se va ocupa de fazele de reabilitare arhitecturală efectivă.

Tehnic, proiectul Regio beneficiază de o finanţare cu o valoare totală de 9.597.016, 49 lei, adică aproximativ 2 milioane de euro, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Perioada de implementare a acestuia este de 2 ani. Începe deja faza de proiectare, prin iulie-august se va trece la licitația de angajare constructor (iar va fi inevitabilul și interminabilul manager în restaurări ratate Bahamat?), se va face organizarea de șantier până la sfârșitul anului și lucrările vor începe efectiv în 2019.

În martie 2020 va fi gata. Exact la timp ca să conteze pentru realegerea în cel de-al doilea mandat a Primarului PSD Ionuț Pucheanu. Despre publicitatea proiectului nu se va mai vorbi, s-a dat deja ordin,  fondurile se duc ca întotdeauna unde s-au mai dus – la clienții tradiționali sau la televiziunile Partidului.

Să-i spunem Centrul Buzini sau Centrul Geshov?

Impusă oarecum forțat, denumirea de Casa Geshov a imobilului ce va fi reabilitat ascunde de fapt ultima posesiune a clădirii – fiul prim-ministrului Bulgariei, din familia Geshov.

Într-o lucrare documentară editată de Muzeul de Istorie Galați, Marius Mitrof spune că acest Buzini este atestat documentar ca proprietar al casei din Domnească 58 abia în anul 1898, în actul de vânzare-cumpărare dintre Constantin Sacomanu ca vânzător și Prefectura Galați ca cumpărător a terenului viitorului Palat Administrativ și asta doar drept vecin al locului în cauză. Casa era însă atunci deja ipotecată Creditului Urban București încă din 1893, după care a fost adjudecată de un om de afaceri Gheorghiev, urmând a fi achitată în rate. La scurt timp însă moare acest Gheorghiev lăsând un testament unui anume Geshov, care însă nu a locuit niciodată în casă până moare și el în 1941, urmașii acestuia din București fiind, zice Mitrof, perdanții Decr. 92/1950 de naționalizare.
Cam încurcată povestea d-lui Mitrof, iar colac peste pupăză nici nu menționează numele celui care figurează în listele decretului de naționalizare, numele Geshov nefigurând în listele cu pricina.

Ce rămâne pe fondul acestor cercetări încâlcite și ușor alterate sunt următoarele: casa a fost construită în anul 1872 (o probează inscripția de pe frontonul lateral al clădirii), a aparținut familiei Buzini, a fost înstrăinată/gajată la Creditul Urban și a fost închiriată Pârcălăbiei/Prefecturii județului Covurlui în perioada 1897 – 1906. Până în anul 1950 i-a aparţinut lui Evstratie Ivan Geshov, descendent al unei familii de negustori bulgari. Ulterior imobilul a devenit proprietate de stat, a fost sediu al Casei Pionierilor, al Filarmonicii Galați, al UGSR și după Revoluție, sediu al UJSL Frăția.

Centrul expozițional multifuncțional

va avea la demisol 7 spații de expoziție, un spațiu de vernisaje, iar la parter 4 săli de expoziție, o sală expoziție video, o sală de vernisaj și un pavilion multifuncțional. Corpul secundar este destinat spațiilor conexe: depozitări și birouri.

Mici observații de culoare locală esențială

Lăudabilă prestația și insistența cu care dorește Marius Mitrof, consilier la Direcția de Cultură, impunerea denumirii Casa Geshov, din considerente sentimentale și poate etnice, deși recunoaște că nu se respectă și în acest caz criteriul stabilit în denumirea personalizată a clădirilor monument istoric – după numele primului proprietar/constructor al clădirii.

Penibil sinistru: asistența chemată pentru lansarea proiectului de reabilitare edificiu istoric a asistat cu reluări la mulțumiri și ode de satisfacție privind reabilitarea școlii 22, din seria ”Anvelopare unităţi de învăţământ – Școala nr. 22 din Municipiul Galaţi” , pentru scăderea consumului de energie la clădirile publice și scăderea producerii de gaze cu efect de seră”. Galațiul este orașul jumătăților de măsură, de ce se forțează brandul cu măsură dublă?

Rezerve de pesimism/optimism temperat: avem și Centrul Multifuncțional Multicultural la Județ. Și ce dacă? Lista activităților multiculturale este extrem de anemică și anonimă.

Au vorbit persoanele care cunosc destul de puțin problemele proiectelor europene de reabilitare edilitară, nu au fost nici măcar invitate la deschiderea proiectului membrii societății civile (Asociația Galați, orașul meu”). A venit neinvitat Costel Gheorghiu, a cărui imagine de colecționar de vederi vechi figurează pe mapa proiectului, fiind chiar documentul esențial pentru realizarea reabilitării. Evident, pe mapă nu s-a făcut menționarea sursei imaginii.

Donează pentru Alternativa – Jurnalism fără mogul!

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!
Exit mobile version