Cămătarii în franci elevețieni pălmuiți de Coana Europa și de trei avocate din Galați: s-a înghețat cursul valutar!!
Există viață chiar și după după ce băncile de gang buzunăresc grosier clienții ce n-au citit – de fapt n-au putut – să intervină/negocieze conținutul contractului de creditare. Procedura specifică pentru clienții din est și în special pentru cei din România – abandonați de statul român (în stil mafiot) în mlaștina creditării în valutele străine – a fost incriminată și sancționată cu succes și la o instanță din jurisdicția Curții de Apel Galați. Apărarea clientului atacat cu diferență de curs la creditele în franci elvețieni a fost meritoriu asigurată de avocatele Angelica Roşu, Izabela Amariei și Gabriela Pleşa
Contractul de credit încheiat de părţi a fost unul standard, preformulat, fără ca beneficiarii să poată negocia vreun paragraf
A fost nevoie de mai multe directive ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Parlamentului European pentru a stabili că acest tip de comportament bancar este sancţionabil, făcând referire la un nivel mai ridicat de protecţie pentru consumatorii care încheie contracte de credit pentru bunuri imobile. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se pronunţase deja pe mai multe chestiuni preliminare în dosarul Andriciuc contra Banca Românească, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, stabilind că atât timp cât nu se face dovada că un consumator a fost corect informat cu privire la conţinutul obligaţiilor pe care şi le asumă şi a înţeles cu adevărat obligaţiile contractuale, clauzele din contractul de împrumut vor fi apreciate ca abuzive.
În aceste ipoteze de lucru, Judecătorii Tribunalului Brăila au decis în premieră pentru instanţele de pe raza Curţii de Apel Galaţi că o bancă din România este obligată să restituie unor clienţi banii încasaţi în plus la plata unui credit, ca urmare a supraaprecierii valorii francului elveţian faţă de leu.
În iulie 2008, o familie din Brăila (Antonia şi Ilie Aramă) a împrumutat 43.511 de franci elveţieni de la o sucursală locală a Raiffeisen Bank. Conform clauzelor contractuale, creditul era acordat pentru o perioadă de 480 de luni, cu o rată anuală a dobânzii iniţiale de 5,5%. La acea dată, cursul de schimb era de 2,16 lei pentru un franc elveţian. Din cauza mai multor acţiuni unilaterale din partea băncii, precum şi a dublării valorii francului elveţian faţă de leu (la momentul introducerii acţiunii în instanţă oscila în jurul a 4,2 lei), clienţii au cerut judecătorilor în 2015 să constate caracterul abuziv al mai multor dispoziţii din contractul de credit şi să îngheţe cursul la momentul creditării.
”Faţă de aceste argumente, instanţa a decis că restituirea creditului trebuie să se facă la cursul din data finanţării, iar majorarea dobânzii după acordarea împrumutului şi obligaţia de plată a comisioanelor de administrare şi de rambursare anticipată sunt abuzive”, a accentuat avocatul Angelica Roşu.
După doi ani de judecată, banca a fost obligată să restituie aproximativ 10.000 de franci elveţieni, adică ceea ce s-a estorcat în plus, abuziv, pentru perioada 2008 – 2015. Decizia a fost pronunţată de Tribunalul Brăila pe 2 noiembrie 2017. Hotărârea instanței este extrem de importantă, deoarece poate avea impact asupra tuturor proceselor în desfășurare, cu o cauză similară.
Care au fost argumentele prezentate în instanță
Clienții nu puteau să prevadă o modificare radicală a cursului de schimb valutar pentru francul elveţian, cu atât mai mult cu cât francul elveţian le-a fost prezentat de agenţii băncii ca fiind una din cele mai stabile monede.
Practic, prin faptul că banca a hotărât să acorde credite în franci elveţieni, monedă străină ce se afla la o paritate scăzută faţă de moneda naţională la acel moment dat, dar care avea antecedente în privinţa creşterii acestei parităţi, a reprezentat un mecanism de captaţie a consumatorilor atraşi de condiţiile facile de creditare. În mod real ei nu ar fi contractat un astfel de credit dacă ar fi fost informaţi de instabilitatea sa valutară.
Banca nici nu a informat clienţii cu privire la instabilitatea valutară a francului elveţian şi nici nu a prevăzut în contract o clauză privind suportarea eventualului risc valutar de către ambele părţi. Dacă banca şi-a fi îndeplinit aceste obligaţii legale, reclamantul ar fi cunoscut consecinţele economice ce le-ar suporta şi ar fi putut cântări oferta în cunoştinţă de cauză.
Așadar, atenție la ce au pățit credulii din paradisului creditării, chiar dacă Justiția își face treaba (încă)
- Ceea ce puteai să primești în franci, nu puteai primi în nici o altă valută – ce mai, raiul finanțării!!
- cuantum al dobânzii de 5,5% pe an, fără obligaţia de a achita comisioane lunare?
- dobândă revizuibilă, hopa! – ar putea fi şi luni în care să se achite o rată diminuată!?
- Poc! comision lunar de administrare credit de 0,15%, deşi în contractul semnat şi în scadenţarul iniţial pus la dispoziţie, plata unui comision lunar nu a fost prevăzută.
- Cum adică, banca poate să modifice în mod unilateral rata dobânzii curente, în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politica de credite a Băncii?!
- Fatalitate elvețiană, cursul francului e așa de stabil, că l-a lovit fluctuația: se dublează CHF-ul, pentru că tocmai avem de executat niște fraieri cu contract!
- Întrebare de judecător prudent: „Da pe site-urile băncilor elvețiene v-ați uitat?”
Este un reviriment al practicii judiciare, este prima decizie a unei instanţe judecătoreşti, pe îngheţarea cursului valutar al francului elveţian
luată pe raza Curţii de Apel Galaţi, este jurisprudență pentru avocați și judecători, și nu sunt de neglijat efectele secundare ce se vor produce. De fapt, a și produs deja efecte. În cursul acestei săptămâni, Tribunalul Galaţi a decis ca reclamanta Andreea Aida Puşcaşu să restituie împrumutul luat de la Piraeus Bank la paritatea din ziua acordării, la care se mai poate adăuga o marjă de cel mult 20%. Judecătorii au constatat caracterul abuziv al clauzei privind plata în valută elvețiană și au decis că ratele vor fi achitate la un curs care nu va depăși 2,785 lei/ CHF. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Brăila pe 2 noiembrie va avea un impact semnificativ asupra tuturor proceselor din România cu un obiect similar, care sunt de ordinul miilor.
