Un gălățean a trecut prin clipe de coșmar în timp ce se întorcea cu maxi-taxi, de la Cluj-Napoca la Galați. El a plătit 130 de lei biletul și a sperat că va avea parte de o călătorie liniștită. Însă, timp de 9 ore, șoferul, care era rupt de oboseală, a condus ca un dement, efectuând depășiri riscante pe linia continuă, a fumat ca un turc și i-a repezit pe pasageri atunci când aceștia i-au atras atenția că are un comportament deplasat.
Gălățeanul Raoul Iliescu aștepta, lunea trecută, 16 septembrie 2019, în Cluj-Napoca, să vină microbuzul maxi-taxi care să îl aducă acasă, în Galați.
Raoul a realizat că o să aibă parte de o călătorie aparte în momentul în care a constatat că același șofer care condusese de la Galați până în Cluj va face și cursa retur, până în Galați. În total, cel puțin 18 ore de condus (9 la dus și 9 la întors) fără pauză de odihnă (somn).
„Am venit de la Cluj cu microbuzul. Firma se numește Vera Trans, o găsiți pe site-ul cursecluj.ro. Plecarea n-a întârziat decât o oră. Mi s-a spus să fiu în statie la 13.45, mașina a venit la 15.00. Aceeași mașină care tocmai ajunsese de la Galati, șoferul având deja 9 ore de condus neîntrerupt la activ. Când l-am întrebat, a zis că la 8+1 nu există reglementări de timp de condus și că e ceva normal să conducă 18-20 de ore încontinuu. Noroc că am fost obosit și am cam dormit, dar tot m-am trezit la depășirile pe linie continuă în serpentine, de mi-a cam sărit buna dispoziție.
Poate și faptul că în 9 ore de traseu n-a oprit decât de 2 ori câte 5 minute a contribuit la asta, sau faptul că la a 4-a tigară pe care o fuma la volan s-a supărat maxim că l-am rugat să nu mai fumeze cu pasageri în mașină. Bilet a tăiat doar după ce am ajuns la Galați și a auzit cuvântul ANAF. Și doar mie. Cum naiba le dau licențe de transport la dobitocii ăștia, când sunt o droaie de accidente provocate de niste șoferi absolut inconștienți? Masina are nr. GL-83-SAB. Dacă vreți adrenalină, puteți merge cu ei, dar e indicat înainte să vă faceți asigurare. Că nu cred că ei au pentru pasageri”, a povestit Raoul Iliescu, pe contul său de Facebook.
Întrebat de reporterii Alternativa – Jurnalism fără mogul cum a reacționat șoferul în momentul în care a fost atenționat că nu este în regulă să fumeze în mașină, Raoul Iliescu ne-a spus a primit un răspuns care l-a lăsat perplex.
„Șoferul m-a luat la rost că cum îmi permit să îi reproșez că fumează în mașina lui? Că el nu mi-a zis nimic că am dormit pe drum. Ce poți să îi mai răspunzi unui astfel de individ?”, ne-a spus Raoul Iliescu.
„Poate că o mai fi fumat o țigară, două, dar e un fleac”
Pe pagina de Facebook a firmei de transport Vera Trans există și alte comentarii negative, ale unor pasageri dezamăgiți de serviciile de care au beneficiat pe ruta Galați-Cluj Napoca și retur.
„Am plătit 4 bilete dus întors Galati – Sighișoara, m-au dus până la Sighisoara și înapoi nu m-au mai luat. Cu toate că am plătit 4 bilete (130 lei biletul). M-au lăsat în OMW Sighișoara. O firmă de nimic”, a scris un client, în data de 2 august 2019 (vezi foto mai jos).
I-am contactat pe reprezentanții firmei CurseCluj.ro, pentru a ne lămuri cu privire la comportamentul șoferului de pe microbuzul GL 83 SAB, care a condus nebunește, a fumat în mașină și i-a repezit pe călători, după cum ne-a povestit Raoul Iliescu.
La telefon ne-a răspuns o doamnă, Veronica Blănaru, care ne-a spus că este soția șoferului și totodată patronul firmei de transport.
„Eu nu mă ocup efectiv de firmă, ci soțul meu, care este și șofer și face drumurile până la Cluj și retur. Eu sunt economistă la Spitalul CFR Galați și doar răspund la telefoane pentru rezervări. Noi până acum nu am avut probleme cu clienții, de asta vă spun că mă miră că cineva a venit cu reclamații la d-voastră. Poate că o mai fi fumat o țigară, două, dar e un fleac… Ce vreți, unii pasageri, cum ar fi studenții care vin de la Cluj la Galați, se grăbesc și nu vor să se facă multe opriri. Iar alți pasageri, mai în vârstă, care merg la Oncologie, la spitalele din Cluj, ne cer uneori să îi mai așteptăm și câte 15-20 de minute, să nu plecăm fără ei, că încă nu au terminat cu doctorul. Noi ne modelăm după clienți, încercăm să împăcăm pe toată lumea, că doar suntem oameni. Până acum nu am avut accidente, slavă Domnului, am transportat pe toată lumea în siguranță…”, ne-a declarat soția patronului/șoferului Vera Trans, Veronica Blănaru.
Cititorii care vor să sprijine financiar activitatea publicației Alternativa – Jurnalism fără mogul o pot face accesând acest link. Sau pot da click mai jos, pe contul nostru de Patreon, unde de asemenea pot face donații. Mulțumim de pe acum!
One commentOn Călătorie de coşmar de la Cluj la Galaţi: „Șoferul a condus ca un dement!”. Ce spun reprezentanții firmei de transport
BĂTAIA DE JOC A FIRMELOR ROMÂNEŞTI DE TRANSPORT PERSOANE ÎN CIRCULAŢIA DIN TRAFICUL INTERNAŢIONAL
Nu am prea citit prea multe analize privind transportul persoanelor în circulaţia din traficul internaţional. Crezându-se fără stăpâni, aceste firme, inclusiv gălăţene, pot spune c-au sărit pârleazul. Iată că le-a venit şi lor rândul la puricat, mai ales că povestea mea reală a fost adusă şi la cunoştinţa Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor pentru analiză şi sancţiuni severe. Asta la vista, baby. Cum aveam copii în Anglia şi o brumă de concediu, o trimit pe nevastă-mea să ne facă rezervare pentru 7 iunie a.c. la cursa de Nottingham. Cei de la TST Turistik din Bulevardul Siderurgiştilor nr.42 bloc M4B, scara 1, apartament 4, cu administrator Ştefan TUDORACHE şi director general M.T. (probabil nevastă-sa, după câte m-am intersat!) o păcălesc din start. Convingând-o că vom călători cu un autocar cu aer condiţionat şi ultranecesarul wc la cât de lung este drumul, wc în interiorul autocarului- I-au mai promis pentru a fi mai convingători în a-i da ţeapa, că şoferii sunt extrem de amabili şi că fac opriri regulamentare din 4 în 4 ore. Un fel de creierele şi furnica, ultima punând ’’botul’’ şi achitându-le conştiincioasă suma cerută până la ultimul leuţ. Dar limba noastră o omoară. Drama nu e de genul ’’nişte maşini au accidentat mortal 15 copaci’’. Lapte, nu vorbe. Nu era de ajuns că avem guvern sado-masochist, batem pasul pe loc şi-n domeniul vizat. Stand pup comedy. În dimineaţa cu pricina cu un taxi, ca să nu întârziem, ne îndreptăm spre General. Citisem atenţi şi cele 34 condiţii generale de transport pentru circulaţia în trafic internaţional de linie cu autovehicule tipărite pe tichetul de rezervare. Odată ajunşi, pe lângă noi încep să se învărtă persoane dubioase şi nu vreun Alexandru Ioan Cuza. În faţa agenţiei două caşcarabete, despre care aflu imediat că nu sunt prea funcţionale, dar sunt umplute de tuciurii cu burţile scurse peste curele, doar cu pachete. Începuseră dimineaţa cu urne deschise. După 15 minute după ora la care trebuia să plecăm, ne-am alertat. Simţeam că totuşi ceva nu este în regulă. Un tip nemuritor şi rece ne comunică că o altă caşcarabetă ne va duce la Autogara Metropoli şi de acolo la Braşov de unde vom fi preluaţi de o maşină ’’de-a lor’’. Cu frica-n sân, neavând altă soluţie, ajungem în spatele Autogării gălăţene unde o caşcarabetă, de data asta cu basarabeni la bord, încerca să pornească la drum fără prea mare reuşită preţ de 45 de minute. Apoi se înfăptuieşte ’minunea’’, numai că acum trebuiesc umflate roţile. Baronul e rotund. Nu-i nimeni favorizat. La aşa popor, aşa conducător şi la aşa conducător, aşa presă. Începusem un concediu de ’’vis’’. Basarabenilor, meşteri mari, beţivi şi zidari, nu le convenea prezenţa noastră. Mărturisesc că nici nouă a lor. Ca totul să fie tuns, ras şi frezat, imediat după Brăila, la un PECO suntem daţi jos şi băgaţi cu forţa într-o altă caşcarabetă, de data asta de la OV-VA TOURS Galaţi, cu numărul de înmatriculare B-211-ABE. Văzând cum se comportă îmi aduc aminte de vorba maestrului Dinică despre România spusă la cârciuma ’’Şarpele Roşu’’: ’’Ţară mică, câteva mese’’- Eram deja la a treia caşcarabetă fără nici o legătură cu firma unde plătisem biletele. Nu ştiu ce ’’prietenie’’ este între patronii acestor firme gălăţene, singurul lucru palpabil fiind că se duseseră împreună la vreun … bordel. Cu două excepţii şi subsemnaţii, caşcarabeta era plină de ţigani. Din dialogurile lor ’’spumante’’, am aflat destule lucruri ’’interesante’’- Doi ghijoi însoţiţi de două ciori mici plecaseră la drum cu doar 12 euro, transportul găştii urmând a fi plătit de o rudă la basculare. Pe tot traseul celor mici le-au dat doar două sandwich-uri. În schimb la fiecare oprire, făcută după muşchiul insolenţilor şoferi, pufăiau de zor şi purtau dialoguri balaoacheşe prin mobil. O altă conaţională, Corina de la Ceamurlia, îl asigura pe ’’peştele’’ din Anglia că vine să-şi facă ’’treaba’’. Şi ca să fie mai convingătoare îşi mângâia bijboaca. Asta dacă nu se culca în spaţiul strâmt dintre rândurile de bănci din mijlocul autobuzului. În faţa scaunului nostru era o brunetă frumoasă cu un droguţu’ de el. Nici ei nu achitaseră, dar se iubeau de mama focului, pentru ultima oară gratis. Cea mai ’’fierbinte’’ era o anume Cristina Răduţă care ne prezenta guvernul între trecut, prezervativ şi viitor. Când trebuia să dormim, dincolo de faptul că prin caşcarabetă nu te puteai deplasa, ea ne povestea nouă şi şoferilor, care se pare c-o ştiau pentru că nu-i luaseră niciun ban de transport, cronica unui amant pe cale să devină afacere erotică. Deşi mai avea doi puradei mergea în Anglia să nască sperând că-i vor da supuşii reginei 10.000 de lire pentru asta. Toamnelor şi domnilor, oare de ce exportăm doar d’alde cona Miţa Trabantista? Am trecut pe lângă câmpurile lucrate la milimetru din Austria şi Germania şi mă întreb de ce stricăm noi civilizaţia de aici? Cum mă presa vezica, două ţigănci vâzând că nu găsesc operativ monezile pentru a le băga în tonomat, m-au învăţat cum să trec pe sub turnicheţi, târându-mi genunchii diabetici. Răsuflasem uşurat când m-am trezit în faţa toaletelor pentru femei. N-am mai avut ce să fac şi le-am folosit. La întoarcerea în caşcarabetă le-am umplut cu ’’carne’’ frigiderele patronilor de la TST care ne-au dat ţeapă. Şi poliţia germană şi-a dat seaAma cu cine au de-a face şi le-au trântit 500 de euro amendă. Cum n-aveau card şi pentru a evita un alt conflict, am fost opriţi la o margine de pădure plină de ţânţari, unde nu era wc nici de neam. Aşchia nu sare departe de unchi. De aceea NATO frântă, că ţi-am dres-o. Pe feribotul care traversa în noapte Canalul Mânecii erau mai mulţi români decât toate celelalte naţii. Când răsuflam uşuraţi c-am ajuns cât decât la destinaţie, am făcut o nouă oprire unde s-au mutat bagajele dintr-o maşină în alta, de mă mir şi acum cum ale noastre au rămas la proprietar. Cât despre noi, am fost ’’pasaţi’’ la un distribuitor de pachete care mai întâi a livrat la diverse adrese şi apoi a binevoit să ne basculeze, e drept în apropiere de Nottingham. Nu aveţi nesimţirea de a mă întreba: săpun încă un rând? Semn că nu m-au copleşti senilităţile, vă jur că o asemenea experienţă nu o voi mai repeta. Iar cine o face ca mine, să bea o bere bună de la pet că eşti deştept. TST-ul dacă nu va fi oprit la timp va continua era gambaşilor de cai verzi pe pereţi. Iubiţilor mei parteneri de ’’călătorie’’, toţi cu băşini în cap, le spun că instituţiile vitale nu le funcţionează pentru că ţin de şase la furat. Trăiască prosteala fudulă. Cine crede c-am ieşit din Evul Mediu, se înşeală. Avem o incapacitate de convieţuire incredibilă. Trăim în Grădina Maicii Domnului în care boscheţii au fost înlocuiţi cu boschetari. Ne putem compara doar cu o ceată de babuini păduchioşi. În rest, cumpăr o Române adevărată. Ofer un ban muncit. Cu plecăciune,