Țara-n pradă: Orban i-a lăsat lui Cîțu, întârziată electoral, bomba minerească de la metrou
Manifestările anarhice din galeriile metroului bucureșten sunt doar încă o dovadă că Românie trebuie reformată bazal, nu doar în detalii.
Iar unii tot amână aceste reforme din interese electorale, bombele astfel întârziate explodându-ne nouă, contribuabililor, drept în față, în lungile mandate de dolce far niente.
Mai mult, când adevărul se revelează crunt, chiar și cei care au promis transparență totală și și-au făcut capital de imagine dintr-o politică de tip nou se dovedesc a fi ori mincinoși, ori duși de nas și colportori de informații false.
Și mă refer aici la bravardul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, USR-istul care din, ușa ministerului – nu dintr-o stație de metrou unde ar fi avut tot dreptul să intre și cu forța, fiind domeniu public privat al statului – îi declară dramatic război liderului de sindicat care a tratat pe toată lumea cu o sfidătoare absență.
Dacă ministrul Drulă era chiar sigur pe el și bine informat, stațiile ar fi fost deschise cu forța polițiștilor și jandarmilor imediat, fiindcă infrastructura este bunul statului, nici al companiei Metrorex măcar. Companiaa o are doar în concesiune, iar regulile care se aplică sunt cele care guvernează și calea ferată, și drumul național sau autostrada, și șinele de tramvai sau pista de aeroport. Ai blocat infrastructura statului, te ridică mascații de acolo în secunda doi.
Vrei să faci grevă, fă în depou dacă ai destui susținători care să nu pornească garniturile la treabă. Fiindcă, ieri s-a văzut, puterea lui Rădoi asupra angajaților Metrorex nu este chiar atât de mare.
Să nu uităm că, pe vremea prim-ministrului Stolojan, s-a dat o ordonanță de guvern prin care s-au desființat spațiile comerciale de la metrou pe motiv de siguranța circulației.
Cel care le-a repus în legalitate a fost fix marinarul cu apucături de bișnițar care mai deunăzi îi dădea lecții lui Drulă despre cum să negocieze cu Rădoi. Adică atoateștiutorul Băsescu, pe când era ministru al Transporturilor…
Deci, la un moment dat cel puțin, a putut funcționa metroul și fără această sursă de bani grei pentru sindicat. Mulți din acești bani cam gri spre negri, după cum arăta o anchetă de acum zece ani, publicată de Adevărul în 2010:
„Diferenţe uluitoare între chiriile încasate de sindicatul lui Ion Rădoi din spaţiile comerciale de la metrou şi banii înregistraţi oficial. Fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban (PNL), şi fostul director al Metrorex, Gabriel Mocanu, sunt cei care i-au garantat lui Rădoi afacerea pe următorii 10 ani.”
Anarhie cu voie de la stăpânire
Dacă s-ar fi vrut cu adevărat, așa-zisa grevă/mișcare de protest spontană de ieri (vineri, 26 martie) a angajaților de la Metrorex ar fi fost un mare fâs.
Dacă ministrul Drulă nu ar fi fost lăsat singur în fața „minerilor” de la metrou de către autoritățile Ministerului de Interne – condus de Lucian Bode, care nu-i iese din cuvânt lui Ludovic Orban – cele câteva sute de sindicaliști fideli baronului pesedist Ion Rădoi n-ar fi putut trece de poarta depourilor cu protestul lor.
Și acolo aveau succesul pe care îl poate avea o minoritate.
Fiindcă doar 900 din cei peste 5.500 de angajați ai Metrorex au protestat ieri, deși doar 8 angajați ai companiei sunt nemembri de sindicat. Mai rău, din cei 900 de viteji, 400 au tulit-o acasă înainte de finalizarea protestului, speriați de consecințele ce se anunță pentru blocarea șinelor.
Și este o minciună că sindicaliștii au protestat vizavi de faptul că sindicatului urmează să i se ia spațiile comerciale de care dispune discreționar în stațiile de metrou.
Conflictul dintre Metrorex și Uniunea Sincatelor Libere de la Metrou (USLM) este pe rolul instanțelor și acolo se va tranșa. Ceea ce s-a sancționat ieri prin protest este intenția conducerii Metrorex de a suspenda o vreme prevederile noului contract colectiv de muncă, încheiat la finalul lui octombrie anul trecut, prin care li s-au majorat angajaților salariile nu cu 1,8%, nu cu 8%, ci cu 18%. În pandemie! În plină criză sanitară și încetinire economică, ambele la nivel mondial, nu doar în România!
Evident că după soluția instanțelor – care nu are să fie favorabilă discreției USLM asupra spațiilor comerciale de pe domeniul statului – Rădoi va avea nevoie de sărijinul sindicaliștilor pentru a face presiuni la o negociere cu conducerea Metrorex pentru un nou contract.
Și, pentru ca sindicaliștii să nu-l lase baltă atunci, când o veni sorocul renegocierilor, Rădoi a profitat anul trecut de îngăduința preelectorală a guvernului Orban și a negociat cum a vrut mușchiul lui de baron sindicalist, ca-n brânză cum se spune.
La vremea respectivă, doar presa traăgea semnale de alarmă că majorarea cu aproape o cincime a salariilor la metrou este o catastrofă și că Metrorex nu are de unde susține așa ceva. Doar presa se dădea de ceasul morții că va fi nevoie ca toată populația României să achite factura nesimțirii prin subvenții mărite de la buget către metroul bucureștean.
Pe politicieni i-a durut în urnă de semnalul de alarmă tras de presă și și-au văzut liniștiți de campanie, mai departe. Totul a fost pus în cârca directorului de la Metrorex, nici măcar ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode, actual ministru de Interne, nu a avut vreo reacție, deși compania era în ograda sa.
Așadar, Rădoi și-a arătat atunci puternic mușchii, angajații au încasat între timp vreo trei-patru salarii mărite cu 18% și, când compania a ajuns deja la fundul sacului – la finalul primului trimestru, atenție! – și vrea să suspende aplicarea negocierii din octombrie 2020 totul arată (și este) a diminuare salarială.
Degeaba o cotesc declarațiile lui Drulă și campania mediatică anti-Rădoi către problema spațiilor comerciale. Este despre diminuarea unor salarii crescute inconștient, nesimțit, sfidător, dar în deplin consens tacit preelectoral!
Și vedeți mai jos, pe analiza economistului Iancu Guda din 2018, cam la ce hal de companie s-a făcut mărirea salarială de 18%, halucinantă pentru vremurile prin care trecem.
„Eliminând subvențiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 mil RON, aprox 77 mil. EUR), în timp ce firmele similare din regiune obțin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varșovia (5%);
Metrorex are 63 de angajați la fiecare km de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca referință (51,41 angajați per km de linie) și de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajați/km de cale de metrou;
Salariul mediu net/angajat la Metrorex este de 1.144 €/lună (7.555 lei brut, în 2017, n.n.), de DOUĂ ORI peste media națională și CEL MAI MARE DIN REGIUNE. Media salariului net / angajat la firmele care administrează rețeaua de metrou din capitalele de referință este de 1.040 €/lună, cu 9% sub media înregistrată în Metrorex și doar cu 38% peste media națională din țara respectivă. Deci, salariul mediu net din orașele de referință utilizate ca și comparație (Budapesta, Praga și Varșovia) este 756 € / angajat, 31% peste media din București, dar angajații Metrorex câștigă cu 9% peste angajații de la companiile similare din aceste capitale!
Productivitatea angajaților – Metrorex înregistrează o cifră de afaceri/angajat de 31,6 mii €/an, de aproape trei ori sub media din capitalele de referință (87,3 mii €/angajat/an) și de 6 ori sub media înregistrată de angajații rețelei de metrou din Budapesta;
Viteza media înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km/oră, mult sub media capitalelor de refeinta (31 km/oră). Aceasta este cauzată de investițiile modeste în rețeaua de metrou, în condițiile în care majoritatea trenurilor sunt vechi;
Dimensiune infrastructură: Bucureștiul are rețea de metrou de 30 metri la 1.000 locuitori, nivel aproape identic cu media capitalelor folosite ca referință (29,19 metri la 1.000 locuitori), dar veniturile obținute sunt mult mai mici. Desigur, nu ne ajută nici turismul, în condițiile în care numărul de vizitatori (cei care nu locuiesc în capitala respectivă) din Budapesta, Praga și Varșovia este mult peste București.”
Cifrele sunt la nivelul anului 2017, acum sigur arată chiar mai rău, cel puțin prin prisma faptului că, din 2017 până acum, numărul de angajați la metrou a sporit cu aproximativ 1.000!
Așadar, s-a intrat din nou într-o buclă periculoasă: salariile au fost mărite pe o negociere care a dus la un drept câștigat – deci ireversibil – iar creșterea nesustenabilă va trebui acoperită dintr-o nouă mărire a subvenției atât timp cât, pe propriile forțe, Metrorex este o falimentară din ce spun cifrele.
Practic, toată România va trebui să acopere de la buget „luxul” salarial de la Metrorex în condițiile în care, la nivel național, acelați timp de transport de călători, pe șină, a devenit o afacere la limita subzistenței și maximul european al mizeriei, atât pentru CFR Călători, cât și pentru salariații acesteia.
Iar ca să aveți idee cam ce salarii s-au mărit la Metrorex cu 18% în octombrie 2020, iată câteva exemple, ieșite la suprafață în iureșul mediatic provocat de protestul cu accente minerești al sindicatului lui Rădoi:
mecanic- 9.129 de lei net lunar;
administratorii de baze de date primesc un salariu net de 9.196 de lei, cât un IT-ist bun la o multinațională;
un lăcătuș are peste 8.600 de lei net;
un zugrav sau zidar la Metrorex – 4.648 de lei bani în mână;
un traducător – salariu net lunar de 6.599 de lei;
un psiholog – 6.407 de lei net;
responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal – 6.691 de lei net lunar;
casiera de la metrou are un salariu între 3.700 de lei și 5.500 de lei net lunar, în funcție de vechime.
Cum se ajunge la asemenea salarii halucinante? Păi, de exemplu, acordându-se spor de tunel pentru aproape toți angajații, inclusiv cei care lucrează, de fapt, la suprafață, inclusiv șoferii companiei.
Peste toate, trebuie adunate gratuitatea membrilor familiei anagajatului Metrorex pe orice linie de metrou, la orice oră, sporurile de 100% pentru orele lucrate în weekend sau de sărbători și al 13-lea salariu (!).
În România, salariul mediu net în 2020 a fost de 3.372 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Din acestea mai reiese că, un muncitor în construcții câștigă o medie de 3.000 de lei brut, adică pe undeva la 1.700 de lei net.
Ce se poate face în astfel de condiții? De exemplu, soluția clară și fără echivoc este desființarea companiei Metrorex și reorganizarea transportului pe șine în subteran. De exemplu, prin concesionarea sau chiar vânzarea a câte două sau trei depouri către companii diferite. Statul poate fi adminsitrator de cale feroviară și stații, cum este CFR Infrastructură, iar transportul efectiv poate fi preluat de operatori privați, la fel cum sunt cele de călători sau de marfă pe calea ferată.
Angajații cu ieșiri isterico-anarhice cărora le vinde acum iluzii nefezabile un baron sindical precum Rădoi vor vedea atunci că recompensa muncii în privat este indisolubil legată de productivitate, iar pierderile le suportă și angajații când îi pun bețe-n roate companiei, bașca disprețul pentru clienții-călători.
Dacă vrei să sprijini publicația Alternativa – Jurnalism fără mogul, o poți face AICI. Sau dă click mai jos, spre contul de Patreon, pentru donații. Mulțumim!
