Un exemplu foarte bun al eficienței justiției „reformate” pentru care se luptă PSD-ul poate fi desprins chiar din modul în care urmașul FSN („emanat” din eșalonul 2 al PCR) își ține în frâu proprii „recidiviști”.
Unul dintre aceștia, un personaj imund gustat de multe canale TV insalubre, este pretinsul doctor Bacalbașa, care, după șase luni de așa-zisă penitență prin abstinență, a sărit direct în lumina reflectoarelor cu gura plină tocmai de injuriile pentru care fusese „condamnat”.
Deputatul gălățean fusese până de curând suspendat din partid timp de șase luni, din 10 mai al acestui an. Decizia a fost luată după ce, într-o ședință reunită a camerelor Parlamentului, a spus despre Raluca Turcan că face fractură „dacă mai dă cu labele”, afirmaţia sa fiind urmată de gesturi obscene.
Miercuri, 6 decembrie 2017, Bacalbașa l-a înjurat pe deputatul USR Matei Dobrovie, în timp ce cobora de la tribună, după ce a cerut modificarea ordinii de zi în contextul opoziției la votarea pe repede-înainte a modificării legilor justiției.
Doctor cu limbaj de tehnician veterinar beat
Dacă mai devreme, citeați pe Alternativa – Jurnlism fără mogul despre un parlamentar care nu a făcut nimic pentru Galați timp de 12 ani, iată și un exemplu la cealaltă extremă: un ales care face mereu, dar numai nefăcute.
Deputații USR iau în calcul reclamarea lui Bacalbașa la Comisia juridică pentru disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, după ce acesta l-a înjurat pe deputatul Uniunii Matei Dobrovie.
„Luăm în calcul să depunem o sesizare la Comisia juridică pentru disciplină şi imunităţi pentru că este totuşi jenant. Suntem reprezentanţii poporului, nu este normal să ne înjurăm între noi. (…) Am fi vrut ca majoritatea PSD să nu se solidarizeze cu domnul Bacalbaşa, adică practic cineva înjură şi în loc să fie pedepsit se trece mai departe. Asta înseamnă că este acceptat un astfel de comportament. (…) Atmosfera se deteriorează pe oră ce trece şi buldozerul maşinăriei de vot merge înainte. Nu este pentru prima oară când domnul Bacalbaşa face asta, este prima oară când totuşi cerem de la tribuna parlamentului decenţă. (…) Permanentarul a amintit de mama unui domn deputat de la USR. Vi se pare normal? (…) E ok să fim înjuraţi în Parlamentul României?”,
a declarat Cristian Ghinea, deputat USR, într-o pauză de lucrări.
Așadar, ne putem imagina că, deși Bacalbașa era suspendat, partidul a avut grijă ca acesta să se simtă nu doar la fel ca atunci când era membru cu drepturi depline, ba chiar încurajat pentru agresivitatea sa verbală. Normal că, de cum a scăpat de așa-zisa pedeapsă, Spidermanul spurcat la gură s-a dedat la ceea ce se pare că-l caracterizează mai pregnant decât oricare alte competențe din CV-ul socio-profesional.
La fel, majoritatea pesedistă nu modifică acum legile justiției pentru a repara eventuale abuzuri de drept din trecut. Ci abia așteaptă să se instaureze clemența (eventual indirectă, prin ineficiență) pentru a o lua de la capăt cu faptele penale care o caracterizează.
Pe lângă demonstrația din Parlamentul României, pe viu și în direct la TV, pe care parlamentarul-recidivist în limbaj obscen a făcut-o vizavi de eficiența unei justiții reformate după mintea și chipul PSD-ului, este curios cât de mult se poate coborî un om, invers proporțional cu ascensiunea sa către vârstele înțelepciunii.
Faptele denotă că nici Bacalbașa nu-și crede propriilor vorbe, nici el măcar nu se crede a fi cine se pretinde. Cum să te dai ditamai doctorul, dar să ai gesturi și limbaj de tehnician veterinar după mai multe pahare deșertate pe gât la coada vacii?
E drept, există în medicină câteva specializări care, prin natura lor, privează doctorul de relația cu pacientul. În medicină legală, radiologie sau anestezie, pacientul este doar un conglomerat eminamente tehnic de substanțe, mase și procese fiziologico-chimice, iar practicanții acestor specializări trebuie adesea să facă față frustrărilor pricinuite de lipsa interrelaționării umane.
Dar, de aici și până la aparenta „anesteziere” a unei minime educații intelectuale, ca în cazul pesedistului gălățean, credem că e o cale extrem de lungă. Presărată probabil și cu lipsa multor răspunsuri acide, tăioase și consecvente pe care partidul, dar mai ales alegătorii ar fi trebuit să le dea comportamentului suburban al lui Bacalbașa.
