Ianuarie 2019. Proiectul de turism arheologic și cultural Castrul Bărboși-Tirighina dă semne că e aproape de concretizare, adică după aproape 10 ani de la un heirup culturnicist, scremut de o seamă de directori și băgători de seamă asupra culturniciei de partid, chiar pe coama sitului, odată cu semnarea la 1 octombrie 2009 a Memorandumului „SOS Tirighina–Bărboși”. Dacă la așa interval se aliniază astrele finanțării de proiecte culturale și arheologice de referință și de blazon istoric, se cheamă că mai este mult până când va dudui și la Galați pelerinajul cultural-arheologic. Certă este doar realitatea zilei, a declarațiilor de satisfacție că Primarul Pucheanu va avea încă o bombardea electorală de aruncat la momentul potrivit, și că starea operațiunilor de sifonare și parandărăt este corespunzătoare și sub control.
În rest, proiectul Castrul Bărboși–Tirighina rămâne construit pe legile de la Radio Erevan: nu a fost gata în cinci ani, ci în zece, nu a fost finanțat de UE 98 % și CL 2 %, ci aproape juma-juma și nu va fi o reconstrucție a unor porțiuni din Castru, ci doar o sugestie de restaurare-reconstruire castru ce duce către un muzeu de sit în containere. Hei rup, bum!
Sit de Erevan, dar mai ales de advertorial
Așa cum se cuvine unui proiect veritabil finanțat european implementat la Galați, informarea despre ce și cum va aduce acesta comunității se face într-o conferință de presă la Primăria Pucheanu și printr-un „advertorial” la Ziar. Înainte de a face câteva notații de cetățean contributor la bugetul local și activ civic, să cităm mai întâi din textul scris la Ziar de „advertorial”, evident pe bani buni, evident din secțiunea „neeligibilă” a finanțării.
„Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Galați a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice contractul de finanțare nr. 3551 din 18.12.2018 pentru proiectul Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina – Barboși, Cod SMIS 119952, depus pentru finanțare în data de 22.12.2017 în cadrul apelului de proiecte nr. POR/2017/5/5.1/SUERD/1, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5 – „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 – „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Operațiunea – „Impulsionarea dezvoltării prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale”.
Castrul roman a fost edificat pe baza poziției dominante a dealului Tirighina la confluența Dunării cu Siretul și deschiderea către Dobrogea. În antichitate și până târziu în Epoca Medievală, Barboși (și implicit Galațiul), a fost nod principal de comunicație pe drumul care venea din Tyras (Cetatea Alba) și mergea pe valea Siretului și Trotușului spre Polonia și Ucraina.
Obiectivul general al proiectului Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboși constă în conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, în vederea impulsionării dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.
Obiectivele specifice
Restaurarea și conservarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanțare;
Dotarea sitului arheologic Tirighina–Barboși, în termen de 2 ani de la semnarea contractului de finanțare;
Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina–Barboși la finalizarea implementării proiectului.
Valoarea totală a contractului de finanțare este de 15.416.890,99 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată reprezintă 8.583.145,78 lei.
Durata de implementare a proiectului: 26.05.2015 – 31.10.2020.
Date de contact: Manager proiect – Hanţă Costel, Șef Serviciu Proiecte şi Finanţări Externe, tel.: 0236323136, e-mail: hanta.c@primariagalati.ro.
Investim în viitorul tău! Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional 2014-2020”
S-au declarat satisfăcuți de cursul cofinanțării proiectului „Punerea în valoare a Sitului arheologic Tirighina – Bărboși”
șefii zilei în materie de avize și prefaceri de finanțări: Luminița Mihailov, director la Agenția de dezvoltare regională Sud-Est Brăila, Ionuț Pucheanu, primarul PSD al Municipiului Galați, Dorin Otrocol, Prefectul PSD al Județului Galați, Costel Hanță, Șef Serviciu Proiecte şi Finanţări Externe la Primăria Pucheanu și Dragoș Buhociu, arhitect-șef al Municipiului Galați. Ei sunt urmașii grupului de hei-rup administrativ de acum 10 ani, adunați pe vârful Tirighinei la oleacă de Memorandum: reprezentanții instituțiilor de cultură gălățene (vezi facsimil din Memorandum), membrii comisiilor pentru cultură ai Consiliului Local și ai Consiliului Județean Galați, precum si reprezentanții Arhiepiscopiei Dunării de Jos, prin Protopop de Galați Eugen Buruiană. Au fost de față reprezentanții Catedrei de Istorie din cadrul Facultății de Istorie a Universității “Dunărea de Jos”, decan conf.univ.dr. Ivlampie Ivan, prodecan prof.univ.dr. Lica Vasile și lector univ.dr. Mihaela Denisia Liușnea.
Pe acest fond de jubilație și extaz financiar, bazat pe principiile parandărătului activ și neparticipativ
se va trece la punerea în operă a noului concept de rezervație arheologică. Conform comunicatelor oficiale, la Tirighina avem istorie groasă și adâncă: zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observație și supraveghere a navigației pe Siret și Dunăre, dar și ziduri de incintă ale Castrului Roman, locuințe romane, dar și un bogat material ceramic și numismatic. Cică săpatul la 2 metri adâncime ar fi fost mai productiv decât cel de la 1 m, așa s-au văzut așezări suprapuse una peste cealaltă, pornind de la epoca dacică, secolele 2-3 îHr și până la perioada romană, secolele 2-3 dHr. „Au fost găsite două locuințe intacte de factură romană, cu acoperișul prăbușit. Sunt din perioada 2-3 dHr. Se știe asta pentru că arheologii care au săpat acolo au găsit monede, două dintre ele într-o stare de conservare excepțională”, a zis în iunie 2017 directorul Muzeului de Istorie Galați, Cristian Căldăraru.
Explorările extinse pe doar 800 mp de sit au costat 300.000 de lei. Suma a fost plătită de Primărie. Mai punem la socotelile cu costurile și ce a fost până la momentul actual (din ce a mai scăpat directorul Costel Hanță la cele vreo cinci mascarade de prezentări și re-prezentări ale proiectului, pe la Palatul Administrativ, Primărie, Parcul de Soft): studiile, planul de marketing-valorificarea pe 5 ani a sitului arheologic, după reabilitare, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, studiul de fundație, memoriul istoric, planul de digitalizare au costat succesiv 65.000 de lei, plus 63.000 de lei, plus sume echivalente pentru studiul de fezabilitate.
Nu e cam puțin sit istoric pentru atât de multă stoarcere (ca să nu spunem estorcare) de fonduri?
Nu mai insistăm pe omisiunea din proiect a Necropolei Romane, descoperită în 1974 de prof. univ. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galați, ce conține 93 de morminte de incineraţie (de ritual roman) și înhumaţie (de ritual creștin), ce dovedesc trecerea la creștinism a populaţiei daco-romane care locuia pe teritoriul Galaţiului în urmă cu 1.900 de ani. Chiar dacă din 1985 zona era rezervaţie arheologică, fiind protejată de Legea 422/2001, iar în 2005 Ministerul Culturii obliga Primăria Galaţi să îngrădească zona și să pună în valoare necropola din punct de vedere muzeal, cele 10 ha ale sitului au fost prada unui tun imobiliar realizat în baza unor expertize false. Terenul Primăriei Galați a intrat pe piața afacerilor imobiliare, la finalul unui proces, la care juriștii primăriei nu s-au prezentat. Noroc că Tribunalul Sibiu a dispus menținerea statutului de rezervație arheologică a celor 10 ha. Iată că recidivare humanum Primăria Pucheanu est! –iar „uită” experții să includă zona în proiectul de salvare a vestigiilor romane. Nu vorbim acum – dar neapărat mai târziu – de ce din proiect lipsește orice referire la monumentul forte al Tirighinei de Galați: mausoleul ce îl presupune mormântul Innocens, al primului daco-roman creștinat, „actul de naștere al poporului român”.
Nici studiul făcut de Muzeul de Istorie Paul Păltânea nu dă multe motive de a fi prea entuziasmați de ce va ieși de pe urma proiectului. Va fi iarăși ceva din categoria „E mai mult decât nimic”, sau „Se putea și altfel, dar merge și așa!”sau „Ei, și?” Iată o dovadă!
Stadiul valorificării siturilor arheologice Tirighina-Bărboşi, Cavoul Roman şi Poarta hanului de sec.XVIII-XIX din municipiul Galaţi
Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galaţi a parcurs următoarele etape de cercetare arheologică care i-au revenit conform legislaţiei în vigoare:
Situl arheologic Tirighina–Barboși. Castellum și Castrum. Cod LMI:GL-I-s-A-02972 (monument istoric de importanță națională)
Cercetarea arheologică finalizată cu Raportul de cercetare arheologică (inclusiv propunerile de valorificare a sitului), elaborat în anul 2017 aprobat în Comisia Națională de Arheologie.
În acest raport au fost consemnate următoarele propuneri de valorificare:
a.conservarea-restaurarea și protejarea turnului octogonal din zona centrală a Castellum-ului;
b.conservarea și protejarea zonelor cu construcții antice;
c.restaurarea traseului zidului de delimitare/fortificare a Castrum-ului fără operațiuni de reconstrucție, ci doar de marcare/sugerare a acestei componente a așezării;
d.conservarea și protejarea amprentelor utilizării zonei în sec. II-III p.Chr; pentru intervențiile constructive din perioada interbelică – ruinele bisericii și așa-numitul Turn de colț recomandăm, păstrarea acestor elemente în forma conservată;
e. construirea unui muzeu de sit în zona dintre Castellum și Castrum (pe locația unei Hale de beton ce va fi dezafectată);
f.realizarea unor trasee de vizitare în sit.
Cristian Căldăraru, Director al Muzeului de Istorie Paul Păltănea Galaţi
Dacă vrei ca în Galați să mai existe jurnaliști independenți, poți ajuta Alternativa – Jurnalism fără mogul să continue! Află cum.
