Când nu e prost organizat, Festivalul „Antiquitas Rediviva”pare să fie brandul cultural nimerit pentru Galați. Recrearea atmosferei de la începuturile acestei localități și dramatizarea confruntărilor pentru controlul trecerii Dunării, de către daci și apoi de către romani, înțelegerea alianțelor de oportunitate între diferitele popoare migratoare-iată ingredientele de mare impact istoric și geopolitic, dacă sunt inteligent mixate într-un Festival ca „Antiquitas Rediviva”.
În loc să fie din ce în ce mai bine organizat, Festivalul antichității la Galați a ieșit destul de prost. În loc de o activitate lăudabilă, ce poate face din vestigiile antichității daco-romane de la Galați repere ale turismului arheologic, s-a reconstituit o improvizație. Că reperele arheologice istorice sunt într-un stadiu de abandonare și de distrugere totală, este de înțeles – au trecut peste administratorii de situri de importanță națională peste 1900 de ani. Faptul că ediția a 4-a a festivalului „Antiquitas Rediviva” a avut cea mai mare amploare, dar a fost gestionată atât de prost, e greu de suportat, chiar și la o istorie de numai o zi după încheierea lui.
„Un nor de praf se înalţă dinspre soare răsare, întunecând luciul argintiu al apei. Dacii şi romanii privesc spre vadurile de pe Pyretus, pregătindu-se să dea piept cu barbarii năvălitori. Un nou episod din „Antiquitas Rediviva”, al IV-lea, va avea loc la Galaţi. Timp de două zile aici se va retrăi istoria, confruntarea dintre daci, sarmaţi, romani şi huni fiind inevitabilă”.
Așa a fost anunțată în e-mail-urile către mass-media începerea Festivalului „Antiquitas Rediviva” din Galați. Cu programul descris în continuare, Festivalul antichității de la Galați promitea să fie mai mult decât fusese în primele două ediții, și la un nivel și mai amplu ca la a treia ediție. Timp de două zile, admiratorii epocii de început a poporului român și a momentelor de fondare a localității Galați ar fi trebuit să fie angrenați în număr considerabil la un spectacol de mare angajament, cel al reconstituirii istorice, devenit rapid un curent de mare succes cultural și turistic în toată Europa. În 22 septembrie, la Şcoala gimnazială nr. 26 din Galaţi, elevii puteau participa la un atelier de coafură romană, la o expoziţie şi prezentare de postere cu tema „Civilizaţia daco-romană la Dunărea de Jos”, dar și la un concurs de desen arheologic. Pe Faleza inferioară, de la Palatul Navigaţiei până la Foişorul mare, membrii asociaţiilor de reconstituire istorică puteau fi aclamați de popor, pentru efortul de a mărşălui admirabil echipați, într-o paradă a dacilor, sarmaţilor, romanilor şi hunilor.
A doua zi, pe 23 septembrie 2017, barbarii migratori ce au trecut apa Pyretus-ului şi au ajuns pe stadionul „Portul Roşu”se înfruntau cu dacii, sarmaţii şi romanii în crâncene și spectaculoase bătălii, prelungite cu negocieri și atacuri surprinzătoare. Pentru a învăța lecția clemenței și a generozității, poporenii din tribune exercitau dreptul de viață și de moarte acordat gladiatorilor ce au luptat în arene.
Lecția de istorie vie, cu tehnicile specifice reconstituirii istorice de amploare erau menite să surprindă și să emoționeze privitorii la acest magnific spectacol. Ar fi fost de așteptat ca toată această călătorie în antichitatea de acum 1900 de ani să captiveze atenția, să incite curiozitatea, să emoționeze prin rigoare. Demonstrații tactice de luptă, prezentarea uniformelor, armelor și tehnicilor de luptă, luptele cu gladiatori, reconstituirea luptelor dintre romani și barbari, prezentarea modurilor de luptă călare ale popoarelor nomade, bătăliile și manevrele ample, atelierele demonstrativ-interactive din Grădina Publică, unde se putea trage cu arcul, învăţa despre viaţa popoarelor din antichitate, modelarea lutului, cum se croiește pielea, atelierele de bucătărie antică, fierărie, tir cu arcul, aruncarea suliței, antrenamentele de luptă cu gladiatori, atelierele de producție monetară, scriere pe tăblițe de ceară, cele de realizare a săgeților, aruncarea la țintă a crucii de luptă – iată câte activități creative și de educație fizică și sportivă puteau stârni curiozități, interesa și antrena pe foarte mulți, mai ales dintre copii și tineri.
N-a fost deloc așa. Încă de la început, de la atelierul de coafură romană și expoziția de postere, Festivalul a fost o însăilare de momente insuficient pregătite, expediate în grabă, cu o participare sub orice așteptări. Grădina Publică era la ora atelierelor un refugiu pentru nuntași și mirese, prea puțini tineri fiind interesați de atâția soldați romani și daci fioroși, campați în tabere de luptă. Mediatizarea evenimentului, ce a revenit Direcției de cultură județene, a fost lamentabilă, astfel că beneficiarii acestui festival original, de elită, au fost jenant de puțini.
Nu s-a făcut o publicitate corespunzătoare Festivalului, nu au existat afișe și panouri publicitare, nu s-au angajat spații publicitare în media locală și națională, nu s-a afișat nici măcar un banner de mari dimensiuni.
Efectul a fost devastator. La parada de pe Faleza inferioară, spectatorii lipseau, poate alungați și de ploicica de moment. În anumite momente, marșul soldaților din coloana de reconstituire istorică avansa printre boscheți, terase părăsite, bariere metalice și haite de câini. Armata antică s-a laminat ca într-o strungă prin tunelul creat de șantierul de la Scări. Coloana de luptători, pedeștri și călări, a avansat prin bâlciul de lângă cârciuma Libertatea 2000, printre bălăriile crescute spontan și garduri inutile de sârmă și a dat onorul la Chioșc(imbecilă denumire!), în fața unei asistențe de vreo 20 de copii, nimeriți din întâmplare pe acolo.
Nu a fost nici o instalație de amplificare, astfel că totul părea o șuetă la o țigară, deși asociațiile și luptătorii și-au luat foarte în serios rolul pe care și l-au asumat. Penibilul a atins cote insuportabile, când coloana de soldați fioroși, cu săbii, pumnale, arcuri și săgeți și o grupare de călăreți era „protejată” (de atacul surpriză al publicului spectator?!) de excesiv de mulți agenți, de la o firmă privată de pază.
Mascarada s-a repetat și la stadionul „Portu Roșu”, unde extrem de puținii spectatori-beneficiari ai spectacolului de reconstituire istorică erau blocați de ceata supradimensionată a gorilelor de la paza privată și de gardurile de metal montate de jandarmerie.
Responsabilii de această ratare parțială a scopurilor pentru care este gândit Festivalul antichității gălățene sunt organizatorii: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, Primăria Municipiului Galaţi, Asociaţia „Tinerii şi Viitorul” Galaţi, în colaborare cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi şi Universitatea „Dunărea de Jos”.
Cei doi promotori ai evenimentului-Ștefania Cojocaru, de la „Tinerii și viitorul” și Marius Mitrof, de la Direcția de Cultură s-au întrebuințat, au coordonat, s-au agitat, s-au implicat, dar nu cu eficiența așteptată. Nu se știe ce rol a avut în organizare Școala de șoferi „Aviația”, dar bannerul uriaș afișat ostentativ, și la stadion, și la Grădina publică, a fost evident distonant și de prost gust.
În plan tehnic, Festivalul a fost organizat pe bază de acord, parafat în Consiliul Local, a fost bifat ca acțiune din lista de acțiuni din Planul acțiunilor socio- culturale, sportive și civice pentru anul 2017, aprobat prin H.C.L. nr. 232 din 15.12.2016, și a avut un buget gras – 98 900 lei, valoare cu TVA (aproximativ 22 000 de euro). La obligații, acordul prevedea pentru Direcția Județeană de Cultură promovarea festivalului în mass-media.
Presă a fost câtă frunză și iarbă, dar public, nu !
Direcția a asigurat securitatea Festivalului, cu zeci de gorile de pază, dar a uitat să populeze cu oameni (receptivi și deschiși la lecția vie de istorie) aleile Falezei și stadionul-arenă de lupte antice. Au venit la Festival un număr record de voluntari, a fost o participare de excepție, au fost simulate cu mare rigoare unele dintre momentele cheie ale istoriei luptelor daco-romane și ale năvălirilor migratoare, iar prezentarea epocii vizionate pe viu a fost excepțional făcută de Dan Băcueț, cercetător științific la Muzeul de istorie Zalău.
Direcția Festivalului a uitat însă sensibilizarea comunității locale cu privire la importanța protejării monumentului istoric Castrul Roman Tirighina-Barboși (vezi mormanele de deșeuri aruncate la situl Tirighina) și a ratat realizarea materialelor informative și de publicitate pentru Festivalul „Antiquitas Rediviva”(pe care trebuia să figureze noua siglă a municipiului Galați). Falsul tratat despre cum trebuie condusă dezvoltarea unui brand istoric-cultural-turistic la Galați a avut coautori de greutate. Festivalul a fost ignorat total de primar, de consilierii locali, de directorii instituțiilor culturale, în frunte cu directorul Muzeului de Istorie Galați.
Festival mare, brand generos, ratare istorică. Poate la anul vor fi mai puține orgolii și mai multă iluminare. Galațiul are nevoie de o „rediviva” de istorie convenabilă, nu contrafăcută. Ave!
