Lista lui „Ciordache”: o nouă viață politică pentru nouă gălățeni încolțiți de ANI
Florin Iordache de la PSD – zis „Ciordache” sau “Altă întrebare” – a propus o modificare a legii integrității care i-ar putea scăpa de suspendarea din viața politică inclusiv pe nouă gălățeni.
Conform unui răspuns trimis chiar de Agenție jurnalistului Alex Costache, de la România Curată, practic toate cazurile ANI unde nu s-a ajuns deja la sentințe definitive sau la aplicarea de sancțiuni ar putea fi anulate. Ca într-un joc virtual, 675 de parlamentari – primari, președinţi de consilii judeţene și consilieri – ar putea primi o nouă „viață politică”.
Între aceștia, și nouă gălățeni care confirmă zicala adaptată că politrucul are nouă vieți în pieptul ce poartă insigna de partid.
De la nume ilustre la iluștri necunoscuți
În majoritatea relatărilor de presă pe subiectul celor 675 de „pătați” ce vor fi „spălați” de mâna dibace a lui „Ciordache”, din Galați este menționat doar fostul primar, Marius Stan. În fapt, lista este mult mai lungă și o redăm mai jos.
1. Marius Stan, fost primar al Galațiului, a cărui incompatibilitate a fost constatată pe 7 aprilie 2016, în preajma campaniei electorale, când se știa că fostul președinte de club va candida la următoarele alegeri locale pentru Primărie.
Deși legea este foarte clară vizavi de ce posturi poate și nu poate ocupa un ales, Marius Stan a dovedit prin propria apărare că pentru fostul fundaș spiritul și litera legii sunt o mare necunoscută. Adică, deși apărea în acte ca administrator și acționar al unei firme, fostul primar consideră că era ca și inexistentă această calitate a sa de vreme ce, în ultimii ani, n-a mai câștigat nimic de acolo. Probabil că și ca primar s-a considerat la fel de implicat, doar în măsura în care i-a ieșit și lui ceva…
„În perioada 2003 – 2005, când am fost preşedintele de club de fotbal la Iaşi (Politehnica Iaşi, n.r.) am înfiinţat o firmă de curierat. În 2005, când am plecat din Iaşi am făcut împuternicire notarială celorlalţi acţionari pentru închiderea firmei, ba am lăsat şi banii necesari pentru asta. În 2014, am fost informat că firma nu a fost radiată de la Registrul Comerţului. Aşa că m-am dus şi am radiat-o. De la Finanţe Iaşi am aflat că, din 2005, de când am plecat din Iaşi, activitatea firmei a fost zero, deci nu mi-a adus niciun venit. (…) Conflict de interese există atunci când câştigi ceva”.
Vezi mai departe social-independentul-democrat-liberal autoexilat
2. Nicușor Ciumacenco, fost viceprimar și apoi de două ori candidat la fotoliul de edil-șef, ultima oară din partea PNL. Incompatibilitatea i-a fost constatată în 26 iunie 2014, cu doi ani înainte de a doua candidatură, într-un moment în care încă mai păzea ruinele PDL Galați, înainte de fuziunea cu PNL.
Tot la data respectivă, Ciumacenco era în plină interdicție de a ocupa vreo funcție publică în urma unui proces pierdut cu ANI pe motiv că fusese simultan viceprimar și administratorul unei firme care primise contracte de la Primărie. În 2014, ANI l-a acuzat din nou de conflict de interese întrucât ar fi votat favorabil HCL 173/2010, prin care s-au alocat fonduri pentru Fundația „Andreiana Juventus”, fundaţie a Primăriei Galați la care Ciumacenco a deţinut funcţia de preşedinte în virtutea faptului că era viceprimar. Anul trecut, vizavi de acest nou proces, înaintea judecării la Înalta Curte, Ciumacenco declara sigur pe el:
„Am câștigat în primă instanță și știți foarte bine că de obicei decizia din prima instanță se păstrează și la final. Nu am de ce să îmi fac griji. Pur și simplu este o eroare. Orice instituție de stat are obligația ca atunci când pierde un proces să facă recurs. E o cutumă care se practică în România.”
În vara acestui an, Ciumacenco a renunțat la calitatea de consilier local, pe care oricum n-ar mai fi putut-o ocupa după decizia definitivă din această toamnă prin care ANI a câștigat recursul. Dealtfel, fostul viceprimar și consilier s-a și mutat din Galați.
Mai departe, consilierul tăiat de la mandat și demisionat ca vice, primărița care și-a tăiat terenuri din patrimoniu, dar și primarul alunecos ca apa
3. Radu Cosca, actualmente consilier local ALDE, a fost viceprimar al Galațiului sub Radu Stan, dar și consilier județean PC în mandatul 2004-2008. Procesul cu ANI, aflat pe rolul instanței, se referă tot la o stare de incompatibilitate dintre poziția ocupată ca viceprimar și cea de membru în consiliul director la Fundația „Andreiana Juventus”, cea prin care autoritățile locale completau inclusiv salariile unor funcționari publici în vremea tăierilor guvernului Boc…
Precum, pe Radu Cosca s-ar putea să nu-l afecteze foarte mult o decizie nefavorabilă a instanței. El a mai fost „tăiat” de la un mandat de consilier local în mandatul 2008-2012, după fricțiuni puternice cu șeful de facto al PC Galați, Eugen Durbacă. Mai apoi, ca viceprimar, și-a depus demisia la începutul penultimului an de mandat, sub primarul Marius Stan, dar a revenit asupra deciziei. Despre relația dintre cei doi, Alexandru Adamescu jr. afirma inclusiv că a avut aspecte cât se poate de materialiste, Stan dându-i lui Cosca 230.000 de euro din conturile Oțelului în cadrul a două contracte „dubioase”…
4. Sicuța Murgu, fosta primăriță a comunei cu cele mai multe vile de politicieni din județul Galați, a pierdut alegerile la fotoliul din Primăria Vânători, dar încă se bate în proces cu ANI.
În 2013, Agenția a declarat-o în incompatibilitate deoarece, în perioada 20 iunie 2008 – 7 iulie 2010, a deţinut simultan funcţia de edil-şef şi calitatea de reprezentant al asociaţiei familiale Murgu Sicuţa AF.
La fel ca Marius Stan, primărița pare să aibă probleme în a înțelege spiritul și litera legislației când vine vorba de conflictul de interese.
Mai mult, numele Sicuţei Murgu a fost vehiculat în cazul Afacerii „Aviasan”, unde se cercetează cum a pierdut, prin falsuri, comuna Vânători proprietatea asupra terenului pistei fostului aerodrom „Aviasan”. 39 de hectare, în valoare de aproximativ 22 de milioane de euro, s-au pierdut în favoarea unui grup infracțional condus de fostul avocat și deputat Mihail Boldea. Primăriţa Sicuţa Murgu a fost acuzată de unii dintre consilieri că nu a întreprins măsurile legale pentru păstrarea terenului. Pista de iarbă a fostului aerodrom, în prezent Baza Aeriană Pegas, avea şi utilitatea de izlaz comunal, atunci când nu erau efectuate decolări sau aterizări. Cu Murgu primăriță, comuna Vânători a mai ”pierdut” încă 54 de hectare de teren, contrasemnate de ex-prefectul Cosmin Păun la pachet cu cedarea fostelor sere Seromgal către firma Arcada Company. În momentul în care a semnat actele pentru trecerea celor 251 ha ale Seromgal, printr-un intermediar, către firma Arcada Company, Cosmin Păun a strecurat și cele 54 ha, situate în NV orașului Galați, astfel că transferul funciar a înglobat 305 ha. Primărița comunei Vânători a acceptat și această pierdere imobiliară, ba mai mult, a mai închis ochii și la înstrăinarea unei alte suprafețe destinate comunei, de data asta în zona Zătun.
5. Iulian Boț, primarul din Liești, are termen pe 30 ianuarie în recursul deschis de ANI la Înalta Curte. El este acuzat de incompatibilitate pentru perioada 29 iulie 2010 – 8 aprilie 2013 când avea atât funcţia de primar, cât şi calitatea de reprezentant al comunei Lieşti în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul SC Apă Canal SA Galaţi.
Încă din februarie 2015 declara presei că a câştigat procesul cu Agenţia Naţională de Integritate și poate sta liniştit că nu mai riscă să îşi piardă mandatul. Acum, la al treilea mandat, riscă să fie trimis acasă dacă nu va convinge judecătorii Înaltei Curți că nu era într-un conflict de interese atunci când lua parte la deciziile din Apă Canal SA – firmă deținută în proporție de peste 98% de Municipiul Galați – iar apoi venea ca primar al comunei Liești să reprezinte interesele celor ce l-au ales, inclusiv pentru un preț avantajos sau măcar corect la utilități publice cum ar fi apa și canalizarea…
Urmează dinastiile de la țară, întreprinzătorul și consilierul la două capete
6. Dorin Codreanu, primarul Bălăbăneștiului de peste un sfert de secol, va avea și el de câștigat de pe urma modificării propuse de „Altă întrebare”.
Codreanu s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât a deţinut simultan funcţia de primar şi calitatea de comerciant persoană fizică autorizată Codreanu Dorin, în perioada 18 iunie – 31 august 2012, dar și sub numele PFA Codreanu T. Dorin în perioada 29 noiembrie 2012 – 23 mai 2013. Dacă incompatibilitatea ar fi fost descoperită şi judecată din vreme, Codreanu nu ar mai fi avut dreptul să candideze la alegerile din iunie 2016, evident, tot pe listele PSD. Deocamdată, dosarul lui Codreanu abia este în recurs, la Curtea de Apel, incompatibilitatea fiind constatată abia în octombrie anul trecut.
7. Cu un dosar proaspăt, din martie acest an, s-a ales și Vasile Prodan, primarul comunei Corni aflat la al patrulea mandat, care, conform ANI, în perioada 21 iunie 2012 – 28 noiembrie 2016, a deţinut simultan funcţia de primar şi calitatea de administrator în cadrul SC Prodi 13 SRL.
8. Trofim Tudor, primar al comunei Poiana aflat la al patrulea mandat, și-a favorizat fiul, angajat pe post de contabil la primăria comunei. A emis nu mai puţin de 21 de dispoziţii în baza cărora fiul său a fost, mai întâi angajat consilier debutant la Financiar-Contabilitate, iar mai târziu consilier cu atribuţii de contabil. Ulterior l-a numit chiar șef al controlului financiar preventiv la Primăria Poiana. Primarul Trofim i-a mai acordat fiului și 571 de ore suplimentare în decurs de un an, dar și salariul de merit, ba şi sporuri la salariul de bază (confidenţialitate, complexitatea muncii etc.).
Ca să fie sigur că nu pierde primăria în plin mandat, Trofim l-a sprijinit la alegerile din 2016 pe fiul său, Ciprian, care este astăzi bine-merci, primar al comunei Poiana, marcând astfel al cincilea mandat al dinastiei Tudor de Poiana.
9. Ultimul gălățean menționat pe lista ANI este consilierul local Tănase Bârlădeanu, de la Berești. Fost viceprimar, el riscă să-şi piardă mandatul actual de consilier şi să nu mai poată deţine funcţii alese în următorii ani, după ce ANI a descoperit că s-a aflat în incompatibilitate timp de un an, în mandatul trecut. În perioada 21 octombrie 2014 – 30 octombrie 2015, a deţinut simultan și funcția de vice, dar și calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Tehnologic „Paul Bujor” din Bereşti, lucru depistat de Agenție abia acum două luni.
De asemenea, și el se apără printr-un punct de vedere depus la dosar, prin care va trebui să explice cum a acționat de ambele părți ale deciziilor de finanțare a liceului amintit. Atât din partea ordonatorului de credite, ca viceprimar, dar și din partea beneficiarului – instituția în CA-ul căreia avea un cuvânt cu atât mai greu de spus, cu cât putea oricând să-i influențeze activitatea, lărgind sau, dimpotrivă, strângând băierile pungii bugetare…
