Administrația Pucheanu vrea să readucă la viață celebra roată care a funcționat pe vremea regimului comunist, în zona cunoscută dub denumirea “Ultimul Leu”. Ideea în sine nu e rea, însă acest proiect este din start sortit eșecului.
În locul unde acum se află sediul Vega Company, de la Inelul de Rocadă, a fost cândva “Roata Galațiului” (vezi foto mai jos). Era o roată rudimentară, cu risc sporit de accidente și destul de pitică. Unii spun că roata ar fi avut 30 de metri înălțime, echivalentul unui bloc cu 10 etaje, ceea ce e foarte puțin pentru a putea vedea orașul de sus.
Ideea înființării unei “roți a orașului” nu e rea. Astfel de roți găsim și în orașe mult mai dezvoltate decât Galațiul, cum ar fi Londra, Viena sau Singapore. Însă acolo este vorba de adevărați giganți bazați pe tehnologie de ultimă oră, nu de roți penibile, ca în bâlciurile comunale.
1. În primul rând, dacă viceprimarul Sorin Enache (cel care a ieșit, pe Facebook, cu ideea de a reînvia Roata de la Ultimul Leu) vrea să vină cu o roată asemănătoare cu cea veche, atunci ideea este una proastă. Vechea roată arăta ca naiba, nu oferea securitate clienților și, cum ziceam mai sus, nu vedeai mare lucru din ea. S-a pus problema locului unde să fie amplasată noua roată. Viceprimarul Enache (foto – deschidere), care se pare că i-a luat pâinea de la gură primarului Pucheanu cu această inițiativă, a propus să fie amplasată în parcul de la Turnul TV. Dar degeaba ai o panoramă excelentă (Galațiul ar avea ce arăta) dacă roata te ridică doar până la etajul 10.
2. Să luăm ca exemplu roata din Singapore. Știu, comparația poate părea deplasată, dar cu cine vreți să ne comparăm? Cu Vasluiul? Să vedem cum au gândit alții înaintea noastră pentru a putea măcar să ne încadrăm în traiectoria potrivită. Pentru a face din “Roata Galațiului” un obiectiv care să fie căutat și de eventualii turiști, nu numai de gălățeni, este nevoie de mulți bani. Bani pe care administrația Pucheanu nu îi are. De exemplu, roata din Singapore a fost inaugurată în 2008 și a costat 180 de milioane de dolari americani. Această roată are 165 de metri înălțime și dispune de 28 de capsule (cabine) securizate cu geam special. Fiecare capsulă are suprafața de 26 de metri pătrați și poate găzdui până la 28 de persoane. Sunt și capsule-restaurant, unde turiștii pot lua masa în timp ce admiră priveliștea de la 165 de metri înălțime. Galațiul nu are puterea economică a orașului-stat Singapore, dar decât să vină cu o roată “de bicicletă” pe post de roată a orașului, mai bine nu mai iese cu nimic pe piață.
3. În al treilea rând, ar fi important de aflat cărui public s-a gândit administrația Pucheanu să se adreseze prin reînvierea roții orașului. Dacă scopul reînființării roții este doar de a distra populația (nu și de a deveni o atracție turistică, un aspirator de turiști) atunci viceprimarul Enache ar face bine să ia rapid legătura cu vânzătorii de vată pe băț și cu comercianții de floricele, căci o “roată a orașului” a cărei misiune va fi doar să îi învârtă pe cetățeni nu va depăși pragul de atracție demnă de un iarmaroc sătesc, acolo unde “vikingii” mănâncau câte 10-15 mititei, după care se înghesuiau să dea cu pumnul la Box-Star.
Citește în acest link cum poți să susții financiar activitatea publicației independente Alternativa – Jurnalism fără mogul.
One commentOn Administrația Pucheanu reînvie “Roata de la Ultimul Leu”. Trei motive pentru care „roata” va fi un eșec
S-o facă pe „insula”!