Ce face incompetența când, deși are toți banii din lume, banii noștri, nu este în stare de nimic de aproape 30 de ani? Mai cere niște bani, evident!
La fel, autoritățile gălățene, incapabile să facă ceva notabil în infrastructura gălățeană, se gândesc cum să mai pună niște taxe. Le roade invidia că, spre deosebire de stat, cetățeanul se chinuie și mai și reușește să evolueze.
Din toți rărunchii și toate trompetele, autoritățile se plâng pe toate drumurile că gălățenii și-au luat prea multe mașini, că eliminarea taxei de timbru a adus pe meleagurile noastre toate rablele Europei și s-au umplut parcările etc.
Adică gălățenii sunt așa niște opulenți deșănțați încât își cumpără mai multe mașini decât este cazul, băi nene!
Absolut fals, inclusiv la capitolul „rable”, dar și la cel referitor al importurilor de mașini second-hand care cică ar fi explodat după eliminarea taxei de mediu. Dar aceste minciuni le vom demonta curând, fix de la nivelul inepțiilor din niște comunicări prefecturale.
Deocamdată vă vom demonstra că nu gălățenii au prea multe mașini, ci Galațiul are mult prea puține parcări. Ilegal de puține.
O familie la o mașină, dar un loc de parcare la șase mașini
La finele anului trecut, în județul Galați figurau înmatriculate 178 de mii de autovehicule, din care vreo 136 de mii autoturisme. În municipiul Galați se află majoritatea, autoturismele fiind în total 86.000, din care 10.000 ale unor persoane juridice.
Numărul de apartamente din Galați este de aproximativ 85.000. Cel al caselor pe pământ este de vreo 10-15 mii cel puțin. Deci, în total, în jur de 100 de mii de gospodării.
Standardul de civilizație dar și norma legală presupun că fiecare familie are dreptul la un autoturism. Și asta nu de când am intrat în Uniunea Europeană. Ci încă de la reglementările de urbanism adoptate în România încă de dinainte de anul 2000.
Mai țineți minte când, în Galați, blocul lui Cezar Preda (Atlas Invest) din Țiglina I, de pe Regiment 11 Siret, nu primea autorizație de construcție fiindcă nu avea suficiente locuri de parcare, tot atâtea câte apartamente? Și cum s-a rezolvat când a mai achiziționat o parcelă în vecinătate, să poată face și locurile lipsă?
Ei bine, de curând, municipalitatea a anunțat că a reușit, cu chiu – cu vai, să numere sub 18.000 de locuri de parcare în tot Galațiul.
Adică, de 29 de ani, gălățenii au evoluat și au ajuns măcar la standardul prevăzut de o lege românească, dată după mintea legiuitorului român, atâta câtă era cu 22 de ani în urmă.
Taxa de parcare a lui Pucheanu, o reminiscență comunistoidă?
Pe de altă parte, autoritățile gălățene, cu taxele și impozitele colectate de la acești români harnici – gălățenii care au muncit măcar cât să aibă și ei o mașină la o familie, la o gospodărie – au reușit să facă… mai nimic. Ne-au lăsat cu infrastructura moștenită acum trei decenii de la comuniștii care dădeau benzină cu rația de 16 litri pe lună, care împărțeau permisiunea de a circula duminica la volan în funcție de numărul par sau impar de înmatriculare și mințeau că ninge cu spume ca să blocheze drumurile.
Iată de ce se prelingea pe lângă pereți primarul când era întrebat despre cât i-a dat la numărătoarea parcărilor din Galați și ce părere are despre cifră.
Fiindcă este o rușine să recunoști că ai vrut să pui taxă bazându-te pe un eșec catastrofal. O retardare administrativă care așează toți primarii Galațiului de după 1990 fix în rând cu nulitățile din vremea când tu erai șoim al patriei și tatăl vestitului tău șef, Liviu Dragnea, era un vajnic milițian…
Deci, în loc de un loc de parcare la un autoturism, urmașii comuniștilor care au sforăit în scaunul de primar al Galațiului n-au reușit să asigure nici măcar un loc de parcare la o mașină, la o locuință, la o familie, la o dorință de a trăi decent.
