Evenimentul de duminică, 29 aprilie, nu reprezintă doar o lecție de istoria și măreția trecută a Galațiului. Dar și una de civism aplicat, cu tenacitate.
Mila 80, asociația în care activează și energicul gălățean Ciprian Ciocan (Galațiul nu te mai vrea, Galațiul nostru), s-a zbătut și până la urmă a reușit să deschidă porțile Palatului Administrativ pentru cetățeni.
Turul organizat de Mila 80 nu a reprezentat o simplă vizitare a unei clădiri, fie ea și una dintre cele mai reprezentative ale orașului. Ci a fost mai degrabă un excurs istoric, începând de la strălucirea Galațiului de la începutul secolului XX și până la geniul părintelui arhitecturii românești, Ion Mincu.
Fac oamenii ce se codește statul
Nouă parlamentari din PSD, PNL si ALDE – dintre care șapte, foști prefecți – depuneau în octombrie anul trecut o propunere legislativă pentru instituirea Zilei Instituției Prefectului din România.
Pentru a încuraja aprobarea inițiativei de către Camera Deputaților după ce Senatul (dominat tot de PSD-ALDE, evident) a respins-o, la unele prefecturi s-au organizat zile ale porților deschise. Cum ar fi la Iași. Dar Galațiul, tot un puternic fief PSD, nu a binevoit să ia exemplu.
Așa încât, acțiunea celor de la Mila 80 reprezintă inclusiv un pas spre umanizarea și transparentizarea administrației. Pas pe care tot cetățenii, societatea civilă, îl fac mai întâi.
Din păcate, Instituția Prefectului de Galați a primit cu aparentă ostilitate gestul, organizând accesul doar pe culoarele instituției și în două săli de ședințe. De parcă locurile unde iau decizii prefectul și adjunctul său, de exemplu, n-ar fi fost de interes pentru contribuabilii care le plătesc indemnizațiile, mașinile, secretarele, diurnele, protocolul, dar și tablourile în care sunt zeificați (cu aureole), după cum a observat Galațiul Proeuropean.
Scuza a fost, cică, regimul semimilitarizat al instituției. De parcă unitățile militare, de pompieri sau de jandarmi care organizează în mod regulat zile ale porților deschise n-ar avea regim militarizat…
Oricum, la cât de implicat pare a fi prefectul actual în deciziile luate de administrația locală și în viața de zi cu zi a concetățenilor săi, în general, credem că pe portretul său era suficient să scrie Dorin 0…
O incursiune în trecut pentru un prezent mai conștient și un viitor mai demn
Gălățenii au putut afla că Palatul Administrativ a fost construit într-o perioadă în care oraşul înflorea din punct de vedere economic.
„Construcţia a fost ridicată în plin avânt economic al Galaţiului, când aici funcționau 20 de consulate. Exista un motiv, argumentul economic. Se desfăceau mărfuri, numeroase bunuri se găseau aici. Astăzi sărbătorim 112 de ani de existenţă a Palatului Administrativ din Galaţi, o bornă în istoria comunităţii care trebuie sărbătorită şi punctată mult mai bine decât a fost până acum”
le-a povestit Ciprian Ciocan, preşedintele Asociaţia Mila 80, concetățenilor săi adunați în sala mare de ședințe.
„Este o clădire reprezentativă pentru creaţia lui Ion Mincu şi elementele decorative pe care el le-a folosit trădează în primul rând dragostea lui pentru Veneţia. Mincu a reprezentat pioneratul şcolii româneşti de arhitectură şi, chiar dacă această clădire nu reprezintă stilul neoromânesc în toată splendoarea lui, este unică pentru că ne arată originalitatea şi creativitatea lui Ion Mincu. Prefera un model autentic, un original – chiar dacă era mai slab – decât o copie distinsă. La temelia clădirii, alături de pergamentul inaugural, a fost aşezată o monedă din timpul domnitorului Bogdan al III-lea, fiul şi succesorul lui Ştefan cel Mare, donată de Dimitrie Alexandru Sturdza, prezent la festivitate în calitate de prim-ministru”
a precizat istoricul și criticul de artă Daniela Langusi, de asemenea membră a Asociației Mila 80.
Astăzi, autoritățile arată cât de puțin le pasă lor însele de clădire, încât i-au pus aparate de aer condiționat pe pervaze, sfidând și cele mai elementare reguli de conservare a unei clădiri de patrimoniu.
Așa cum veți afla din filmul de mai jos, Ciprian Ciocan speră ca această conștientizare a valorilor de odinioară ale Galațiului să contribuie la creșterea simțului civic al concetățenilor săi. Conștientizând ce a fost acest oraș, să-și pună întrebări și să găsească răspunsuri pentru un viitor de care să nu se mai rușineze cum o fac acum vizavi de trecutul recent dar și de prezent.
