Când ești vai de capul tău de te râd și curcile, ce poți face să ieși în evidență, altceva decât să te dai în stambă?
Primăria Galați, posesoarea celor mai periculoase mijloace de transport în comun din România și poate chiar din lume, acele sicrie pe roți, cele cu „autoaprindere” din mers, anunță un punctaj de mai mare râsul pentru departajarea solicitanților de licențe de taximetrie.
Așa cum a scris colegul Iulian Grosu aici, pe Alternativa – Jurnalism fără mogul, inteligentul primar Ionuț Pucheanu a propus și competentul Consiliu Local a aprobat un regulament hilar pentru acordarea celor 1000 de autorizații de taxi pe anul 2018.
7 prostii în frunte cu Euro 7
În primul rând, Euro 7 nu există. Cele mai recente actualizări, o conferință de profil din septembrie 2017, dădea ca termen introducerea acestui standard prin 2020. Dar să vii tu, municipalitatea Galați, acționar 100% la un Transurb bazat pe autobuze-afumătoare și să scrii o asemenea tâmpenie într-un caiet de sarcini este cu atât mai penibil, pe cât de jenant este că rablele tale de autobuze mai iau și foc din mers de bune ce-s.
Un alt detaliu – care denotă faptul că cei din Primărie nu doar că au permis de conducere deși habar n-au cum se face asta, dar nici măcar nu prea au idee ce este un autoturism – este mărimea portbagajului.
În general limita critică dintre un portbagaj încăpător și unul insuficient este pe la 400-450 de litri. Ce e sub poate crea probleme când duci sau aduci pasageri de la gară, de exemplu. Dar limita este pusă de edili la 800 l, de acolo de unde doar un SUV american de lux (un Navigator, Escalade, Expedition) sau o Tesla S care are două portbagaje (motoarele electrice și bateriile sunt pe roți și sub podea) s-ar încadra.
Și, atenție!, criteriul portbagajului mai este pus și cu capacul dedesupt, adică cu susul în jos. Ce-i mai mic e bun, ce-i mai mare e nasol. Probabil că băieții ăștia au niște complexe legate de mărime…
Că veni vorba de Euro 7 și vehicule electrice, între acestea, pe locul doi ca dezirabilitate în punctajul Primăriei, sunt autovehiculele hibride. Adică cele care au motor convențional plus cogenerare și acționare electrică. Însă edilii nu pomenesc nici ce Euro trebuie să îndeplinească motorul care încarcă bateriile și, cu atât mai puțin și mai grav, nici dacă acesta poate fi pe benzină sau Diesel.
Normal era ca Primăria să impună criterii avansate, cu gramaje de CO2 pe kilometru. Și, dacă chiar voia să facă un pas în liga ecologiștilor, să scoată Dieselul din opțiuni. Eventual să bage gazul natural între criteriile de punctaj crescut, combustibil care se știe că este mai puțin poluant chiar și decât benzina…
În loc de universitari, luăm lecții de la ăia cu maieu și șlapi
În pregătirea regulamentului pentru licențierea taximetriei, onor Primăria Galați s-a consultat cu Asociația Națională a Patronatului Operatorilor de Taxi și Camera Taximetriștilor din București. La cât de bine, corect, salubru și etic merge taximetria în România, ne îndoim de sfaturile competente pe care le-ar fi putut și primi edilii gălățeni vizavi de un serviciu public de taximetrie mai civilizat.
De exemplu, cred că de la taximetriștii lu’ pește au luat edilii clasificarea pe cilindree cu prag la 1.500 cmc, care nu se regăsește nici între pragurile de la impozitare, nici în cele de la asigurări, unde limita este la 1.600 cmc. Dar, nu-i așa, tre’ să ia punctaj bun și cărăitoarele Diesel cu fundul negru deasupra țevii de eșapament, produse de un renumit francez (încă) neprins cu poluarea declarată mică…
Oare o consultare cu niscaiva asociații de consumatori, o dezbatere publică n-ar fi fost mai nimerită?
Pe abilii din Primărie îi doare-n taxi de persoanele cu dizabilități
Bă, dar măcar dacă vă duceați aici, alături, la Facultatea de Mecanică secția de Autovehicule Rutiere și tot aflați că nu există Euro 7, că hibridele pot fi și ele adesea destul de poluante sau măcar că un portbagaj de taxi nu se compară cu unul de furgonetă pentru legume…
Și ați mai fi aflat de la profesorii ingineri gălățeni – recunoscuți ca profesioniști capabili de felul lor, nu jucători de Solitaire îngrășați la stat – că nu atât numărul de airbaguri contează dacă este mai mică sau mai mare ca patru. Ci mai degrabă dacă și câte airbaguri are un taxi pentru locurile din spate, unde stau de regulă pasagerii. Și unde sunt amplasate (genunchi, cortină).
Iar cireașa de pe tortul fermentat de incompetență al Priumăriei Galați stă la punctul 8 din criterii. Deși Legea 448/2006 la art. 64 alin. 2 spune clar că, încă din 2007, „toți operatorii de taxi au obligația să asigure cel puțin o mașină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant”, Primăria Galați face din aceasta un criteriu cu punctaj, nicidecum unul eliminatoriu.
Iată de ce, pentru majoritatea „handicapurilor de întocmire” semnalate mai sus, regulamentul Primăriei este contestabil cu brio în instanță. De exemplu, de către orice operator de taxi sau persoană fizică interesată să se mai amâne noile reglementări, iar situația să treneze ca până acum, la limita dintre legalitate și junglă în disprețul clienților de taxi.
