Nici viitorul nu mai este ce a fost! Adică cum este Podul Suspendat de la Brăila  prima piesă a Zonei Metropolitane Dunărea Polis, care Zonă (după 34 de ani de democrație originală) încă nu este

Într-o atmosferă de profundă dar crispată/constipată ipocrizie, dizarmonie, pândă, șmecherie, (dis)cordie, falsă unitate, toxică unanimitate, (ne)seriozitate și abscons consens, conducerea inferioară de partid și de stat a județelor Brăila și Galați împreună cu conducerea superioară  a țării în frunte cu nu prea iubitul și oleacă cam nestimatul președinte au proclamat. Că între Brăila și Galați, Pod Suspendat s-a băgat!

Cam în astfel de accente ale limbii de lemn de trandafir ar fi de scris despre punerea în scenă a tragicomediei (doar pentru oamenii Dunării de Jos!?) numite „Deschiderea Podului Suspendat de la Brăila”, comisă pe 6 iulie 2023.

Atenție popor somnanbulit și veșnic zăpăcit în nuanțe trecute și viitoare! N-a fost nicio Proclamație care să oficializeze un fapt de istorie conștientă. Cum că deschiderea pentru poporul contributor a Podului Suspendat ar constitui de jure și de facto piesa fundamentală care marchează închegarea între Brăila și Galați a Zonei Metropolitane Brăila-Galați „Dunărea Polis”.

Dacă s-ar fi întâmplat, fie și dintr-o singură voce a unui personaj inspirat, cu sclipirea de moment astral în priviri, festivitatea deschiderii podului ar ar fi fost de istorie apropiată remarcabilă. În mod cert, un astfel de semnal pus pe seama unui puseu de inteligență creativă ar fi pus la scară de istorie momentul 6 iulie 2023.

Ghiniooon!!! Trebuie să recunoaștem: N-am avut noroc nici de data asta! N-a fost să fie un gând și o simțire, la o clasă politică de o mediocritate incomensurabilă

Un președinte care a uitat ce așteptări populare i-au dat mandatele, niște bule de neant politic cum sunt cei doi prim-miniștri sau miniștrii de un acut simț al demagogiei și derizoriului au pus de o majoritate toxică și la capătul Podului Brăilei.

La felul cum s-au aliniat astrele majorității toxice care conduc România într-o direcție suspectă și incertă, era aproape o formalitate să se procedeze/să se enunțe  și niște reforme de fundament, dorite și așteptate de poporul Dunării de Jos. Fatalitate, rarisimă ocazie, sublimă ratare!

După majoritatea zdrobitoare din anii 90 a triunghiului roșu, după perversa majoritate capcană USL, Partidul Unic PSDNL ediția 2023 putea face reorganizarea administrativă a României, era capabil să facă din proiectul de țară „România Educată” briliantul de referință în Europa, ar fi bătut cu pumnul în masă pentru Schengen și punea pe ireversibil în agendele europene proiectul de țară cu țel numit „unificarea României cu Republica Moldova în UE”.

Ca o încununare a oportunismului politic luminat, putea să anunțe la acest ceas ultim al credibilității unei clase politice de cea mai dubioasă factură necesitatea constituirii în regim de urgență a Zonei Metropolitane Dunărea Polis, în triunghiul Dunării de Jos Galați-Brăila-Tulcea.

Nu însemna nimic mai mult decât să se fixeze pentru tot poporul credul și comod măcar un orizont de așteptare: „Uraaa! La orizont se ițește Sistemul Urban Galați- Brăila, cu varianta Zona Metropolitană Dunărea Polis Galați-Brăila-Tulcea!”

Nimic mai demagogic și mai iluzoriu: cu cât de apropii de el, cu atât orizontul Roșu se îndepărtează!

Au preferat penibilul istoric: să vorbești despre Podul Suspendat de la Brăila că ar fi Golden Gate-ul României!? Jalnic și jignitor! Cum adică, România dispune în secolul XXI de o tehnologie de vârf (italiană și japoneză) doar de nivelul tehnologiei americane de acum 100 de ani?

De fapt, simbolic, Podul dintre administrațiile de unitate și consens de la Galați și Brăila a fost deschis încă din 2012, de administrația Marius Stan.

A venit însă fatal și funest, de fiecare dată, Suspendarea. Comisă cu ură și amenințare de feudalii pesediști de Brăila-Galați. Îi vom lista altădată pe cei din Brăila, dar cei de la Galați sunt încă prezenți la apelul din patru în patru ani, al jafurilor bugetare: Dan Nica, Viorel Ștefan, Florin Popa, Victor Dobre (pesedist sub acoperire, deghizat în liberal), cu duplicitățile interesate ale lui Mircea Toader și cu alte complicități absurde și absconse.

Ce ar fi fost Brăila și Galațiul dacă cele două componente ale Grupării urbane Brăila-Galați ar fi cooperat și ar fi acționat? Cum s-ar fi conturat acum Inițiativa celor trei mări, cu susținere americană, dacă s-ar fi concretizat măcar câteva elemente din acest plan? E limpede, poporul Dunării de Jos n-are noroc de adevărați oameni politici, dedicați misiunii și vocației lor, de reprezentanți ai intereselor electoratului care i-a trimis în Parlament și în Guverne.

Toți politicienii din Brăila și mai ales de la Galați, priviți din perspectiva ratării Zonei Metropolitane Dunărea Polis pot fi numiți niște avortoane ale Marii Politici

A nu se uita, nu mediocritatea și comoditatea sunt cerințe și condiții de bază, pentru care un ales primește mandate din partea electoratului.

Avem proba recidivei politicianiste demagogice la Dunărea de Jos: a cântat poporul Dunării de Jos imnul deșteptării 34 de ani, iată că Partidul i-a dat Pod, fie el și suspendat.

În ritmul experimentat deja de bizantinii/fanarioții//feudalii/baronii Dunării de Jos, în 34 de ani (plus sau mai ales minus), poporului Dunării de Jos (mai deșteptat și mai atent când votează Partidul de tip „oaie blândă care abia ascunde sub blană dinții de lup”) i se va da într-un târziu (care poate fi și „prea târziu”) și Zonă Metropolitană.

Va fi a doua grupare urbană a României, capabilă să aspire fonduri de investiții de orice tip, dacă nu cumva un alt prim ministru sinistru de tip Cioloș nu le va retrograda, la categoria orașe de gradul II și III.

Deocamdată, poporului i s-a dat doar pupături în piața Podului, cuvântări logoreice, laude și formalități și fotografii de grup, la nivel național, județean și local, cu pesediști din teritoriu și pesediști de la centru, în băi de mulțime gata de campania electorală, ca în pozelele de mai jos.

Ce speranțe mai pot fi întinse până la rupere, cum să visăm la o linie TGV pe granița de Est, cu subtraversare Dunării prin tunelul submersibil început în mod miraculous și serios de Municipiul Galați, către malul drept al Municipiului European Galați extins și pe malul tulcean, până în Munții Dobrogei, când actualul Primar Ionuț Pucheanu nu este capabil să concretizeze 600 de metri de șosea chinuită pe lângă sediul poliției de Frontieră iar preșul județului PSD Costel Fotea face o centură care în loc să scoată traficul din Municipiu, îl bulucește și mai și?

Pe baza Monstruoasei Coaliții actuale de stânga-dreapta, decidenții puteau avea consensul care să le permită și cererea Tezaurului României furat de ruși (URSS) și să-l fixeze în orice program de Guvernare.Puteau, dar nu vor.

Orice neinițiat în cotloanele politicii românești vede că  nici măcar nu e nevoie să vină la manivelele politicii tromboanele de mahala politică numite Șoșoacă și Simion, pentru ca astfel de teme de fundament să nu apară/să dispară definitiv de pe agenda publică.

Proba a fost la drumul mare de lângă Pod, făcută de cete de politicieni și numiți în funcțiile publice ale puterii PSD-PNL. Au îngăimat tot felul pe platitudini fruste și aprecieri futile și inutile președintele Klaus Iohannis,  premierul Marcel Ciolacu, fostul premier Nicolae Ciucă și fostul premier Mihai Tudose, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu și comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean.

Cităm la nimereală: „ cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și al treilea pod ca mărime din Europa”; „ dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură”; „ e o inițiativă de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație”;„mulțumiri speciale trebuie aduse si partenerilor italieni si japonezi”; „infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui guvern, dar și a autorităților locale”(Iohannis);

„este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii”; „ este dovada că statul român ştie să investească şi să atragă bani europeni, ştie să abordeze strategic dezvoltarea regiunilor din România”; „ România îşi consolidează prin această lucrare de infrastructură inclusiv rolul strategic la frontiera de est a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice”(Grindeanu);

„mesajul este că vrem, știm și mai ales putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră!”; „ cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors, în mare parte, în economia românească”; „va crește considerabil numărul turiștilor care pot ajunge acum din sud-est la Tulcea și în Deltă cu ajutorul acestui pod, fără a mai apela la varianta bacului”(Ciolacu).

Evident, n-au spus că cele 500 de milioane de euro au fost/vor fi de fapt vreo 800-900 milioane de euro, că drumul spre Jijila va fi terminat cândva, dar că doar 8km din cei 19 au două benzi pe sens, că doar drumul meschin al Măcinului este utilizabil, și că o porțiune de circa 1 kilometru care traversează cu pasaj calea ferată și ajunge până în Centura Brăilei va fi finalizată mai târziu, spre finalul anului. Cât despre pietonii și bicicliștii care nu au voie pe pod, să nu-i ia vântul…Ha, ha! Constructor: We Build (fost Astaldi – Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia), stadiu fizic – întreg proiectul (iulie 2023): pod – 97% / drumuri – 80%.

Așadar, la deschiderea Podului Suspendat, nimic despre Proiectul Dunărea Polis – Sistemul Urban Metropolitan Brăila-Galaţi!

Ar fi putut să arunce o vorbă cu damf electoral ministrul Transporturilor de Timișoara, Sorin Grindeanu sau măcar niște goange populiste Prim Ministrul de Buzău, Marcel Ciolacu. Au ratat cu vârf și îndesat! Mai rămăsese o șansă, ultima. A ultimului cuvântător de sub Pod.

Putea să fie salvatorul de conjunctură a ideii de Pod Suspendat, parte a Proiectului Fundamental pentru Dunărea de Jos: brăileanul fitilist Mihai Tudose.

Cine este Tudose? Azi europarlamentar transfug, ieri premierul României, cel care a plecat să-și „strângă ficusul” de la Guvern, trimițându-l pe premierul Japoniei în prima vizită istorică în ultimii 100 de ani în România, la Muzeul Satului.

Tudose a vorbit, dar n-a spus nimic!

Da, zona Brăila-Galați este a doua grupare urbană a țării, dar infrastructura vitală este încă pe drum. Podul Suspendat este o piesă importantă, dar care nu duce decât la Smârdan, Jijila și Măcin, nu la aeroport, nu la centura Galaților și nu încă la porturi, aeroportul și drumul expres Galați-Brăila.

Cui trebuie să nu fim recunoscători pentru această ieșire a Galaților din circuitul marilor proiecte de infrastructură a României și a UE? Decidenților care fac tot ce pot pentru ca elementele Zonei Metropolitane Galați-Brăila-Tulcea  să nu se concretizeze decât la intervalele absurd – odată la o generație.

Dacă podul a apărut după 34 de ani, celelalte piese/pași/elemente nu sunt pe amplasamente. În loc să distribuie corect cele 1000 de ha de teren din Cartierul Dimitrie Cantemir, găștile politice pesediste continuă să se hărțuiască în instanțe; încă este o nebuloasă actul de naştere al noii asociaţii intercomunitare „Dunărea de Jos” și nu s-a convenit unde să fie amplasat sediul Asocierii -la Brăila sau la Galați?;

Eroii acestor hârjoneli administrative sunt toți PSD-iști: primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac şi primarul Brăilei, Marian Dragomir. Probabil că tot ei sunt la originea politicilor inerțiale, aberante, stupide pur și simplu, din moment ce nu s-a pus nici măcar în dezbatere ideea de a organiza un referendum comun în localitățile componente ale sistemului urban  metropolitan: Brăila, Măcin, Galați și alte câteva comune suburbane din județele de contact-Brăila, Galați-Tulcea;

Ar fi un referendum de nivel consultativ, dar ce efecte de conștientizare a comunității de interese s-ar obține, nu? ; dezbaterile de la Brăila și Galați din 2016 (an electoral) nu s-au mai repetat și idiosincraziile fals-amuzant patriotice locale de tipul „ne înghite Galaţiul” prind cheag din nou, în condițiile în care comunitățile se ignoră reciproc și pierd economic în fața polului de inițiativă Constanța; existența instituțiilor zonale trebuie folosită și multiplicată gradual, după modelul Arhiepiscopiei Dunării de jos, a Uniunii Scriitorilor filiala sud-est sau a a Agenției de Dezvoltare Regională sud-est.

Credeți că aleșii din Galați (de exemplu Cătălin Cristache, Lucreția Roșca, Ionel-Daniel Butunoi sau Nicolae Marin) au citit și au meditat la ce a spus academicianul Ionel Cândea despre necesitatea constituirii rapide a Zonei Metropolitan Brăila-Galați? Realitățile din teren certifică că nu.

Ionel Cândea: „Cele două oraşe vor trebui să urmeze calea apropierii pe toate planurile: economic, social, cultural, colaborarea dintre autorităţi, urmând să atragă în vastul spaţiu dintre Brăila şi Galaţi (…) acele investiţii europene care să readucă în prim plan cele două oraşe de la Dunărea de Jos. Evident, personalitatea fiecăreia dintre cele două mari aşezări va fi evidentă în plan edilitar, cultural, spiritual, dar vor fi unite de marele şi evidentul interes economic ce le stă în faţă”.

A avut mustrări de conștiință vreun ales din indiferent ce mandat al ultimilor 34 de ani (de exemplu Onuț Atanasiu sau Titus Muncaciu) că nu și-au clintit cu nimic starea de ridicător slugarnic de mână, la ordinul jupânului de Partid? Precis, nu!

Chiar dacă legea îl obligă să aibă inițiative legislative pentru cauza metropolitană dunăreană: „în conformitate cu legea 351/2001 de aprobare a Secţiunii a IV-a „Reţele de Localităţi”, a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional” știind prea bine că Brăila şi Galaţi sunt oraşe de rang I şi alcătuiesc Sistemul Urban Brăila-Galaţi. Prostii! ar cam  ridica din umeri un stomatolog aurist ca Lilian Scripnic.

Se pune la socoteli electorale chestia că combinatorilor și impostorilor Gigel Stângă și Marius Mărgărit „Ciasuri” concepte ca „Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030” (MDRT, 2008), principiile de bază ale conceptului de dezvoltare policentrică, scenariul dezvoltării independente (IF NOT), senariul dezvoltării în cadrul unui proiect comun” li se par lecturi de tip SF pentru care nu sunt suficient de alfabetizați? Ei, aș!

Credeți că „accesibilitatea fizică precară la scară locală, dar mai ales la scara teritoriului naţional şi la scara conexiunilor majore cu reţelele europene de transport” i-a provocat insomnii exterminatorului economic Florin Costin Pâslaru sau fotbalistului Marius Humelnicu sau pleșcarului Andrei Postică? Da de unde!

Vi-l imaginați pe Nicolae Bacalbașa Spider Man Suleiman luându-și turbanul și iataganul în Parlament și ilariind aleșii patriei în așa hal încât leșinați de râsu-plânsu, să fi votat la urgență o lege Specială pentru Subtraversarea Dunării, ca parte a proiectului de cale ferată rapidă pe falancul estic, ce ar fi dus rapid tancurile americane oriunde ar ataca rușii? Ha, ha, ha, să plesnești de râs!!!

Vă imaginați că baronii feudei pesediste Galați râd de se prăpădesc, când îl aud pe Ciolacu de PSD pomenind de „patriotism economic” în Republica separatistă de tip Bantustan Covurlui, unde apărthaidul cu parandărăt all inclusive gonește orice investitor, după ce pricep ce înseamnă conceptul „pesedizare prin sărăcie și subdezvoltare”.

E de notorietate pentru orice om de bun simț, dar nu și pentru astfel de caricaturi de aleși ai electoratului de la Dunărea de Jos: sistemul urban Brăila-Galaţi a pierdut în cursa cu Polul Naţional de Creştere Constanţa!

iar H.G. 998/2008 este exemplul grăitor în acest sens. Spiritul patriotic local care trebuie să ne anime pe toţi trebuie să se manifeste şi să producă şi efecte palpabile, de aceea ar trebui să vedem cum adevărata concurenţă a Brăilei nu este în raport cu Galaţi/Tulcea (un alt aliat natural) ci în primul rând cu portul Constanţa precum şi cu oraşele din vestul ţării, aflate pe căile de accesibilitate cu zonele de schimb comercial actuale ale României.

V-ați pune mâinile pe cap când ați auzi ce masturbări intelectuale comit toți cei din așa zisa clasă politică de Galați, ineptă și inertă când se pune problema enunțată la nivel academic de Radu Săgeată, referitor la necesitatea ca Municipiul Galați să se dezvolte și pe malul drept al Dunării.

Vom avea așa ceva doar când vor avea și Galații noroc de o clasă politică veritabilă de dreapta?  Tot ce se poate (dar nu se poate într-o zonă care își trage seva politică din sărăcie și subdezvoltare)!

Cităm din Radu Săgeată: „Potrivit legii 351/2012 prin zonă metropolitană se înţelege „zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane şi localităţile urbane şi rurale situate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri. Prin aceeaşi lege au fost incluse în categoria marilor centre urbane Capitala alături de 11 municipii de rangul I: Bacău, Braşov, Brăila-Galaţi, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara.

Gruparea urbană Galaţi-Brăila – o posibilă soluţie de reducere a hipertrofiei Capitalei!

Hipertrofierea capitalei în raport de oraşul situat pe rangul al doilea în ierarhia urbană românească reprezintă una dintre principalele caracteristici ale sistemului urban românesc. Acest decalaj era la recensământul din 18 martie 2002 de 6,0 fiind depăşit în toată Europa de Est doar de cel înregistrat în Ungaria, între Budapesta şi oraşul imediat următor – Debrecen: 9,43. Evoluţia viitoare tinde însă să corecteze această situaţie.

Situarea relativ apropiată a celor două mari reşedinţe de judeţ de pe cursul inferior al Dunării – Galaţi şi Brăila – asociată cu direcţiile de dezvoltare urbană preconizate, va putea conduce în viitor la individualizarea în aria de subsidenţă dintre Dunăre, gurile Siretului şi cele ale Prutului, a primei conurbaţii bipolare din România, care cu circa 500.000 – 600.000 locuitori preconizaţi, va constitui a doua mare aglomeraţie urbană a ţării.

Caracteristic pentru municipiul Galaţi este suprafaţa mare a intravilanului (6 878 ha, locul II în ţară după Bucureşti) (Ianoş, 1987, p. 61) şi densităţile mici de populaţie din interiorul său, dar şi posibilităţile reduse de extindere ale acestuia datorită existenţei unor vaste zone industriale în vest, nord şi est, a Lacului Brateş în est şi a Dunării în sud. În aceste condiţii, extinderea perimetrului intravilan ar putea fi realizată fie prin extinderea către Brăila pe faleza Dunării, fie prin construirea unui pod peste Dunăre în dreptul oraşului Galaţi, ceea ce ar putea conduce la o „revărsare” a cartierelor rezidenţiale pe malul drept al fluviului, unde şi condiţiile litologice şi topografice sunt mai favorabile construcţiilor.

 În aceste condiţii, ar fi pentru prima dată în ţară când centrul administrativ al unui judeţ şi-ar extinde intravilanul pe teritoriul unui altuia (Tulcea), fapt ce ar impune şi reajustări ale limitelor dintre judeţe.

Utilitatea unui astfel de pod este evidentă şi pentru realizarea unei axe de transport coerente între nordul Dobrogei şi Moldova de sud, integrată unei axe majore de transport care să lege Europa Centrală şi de Est de ţările balcanice şi Asia Mică. Realizarea acestui proiect, în strânsă legătură cu amenajarea Zonei Libere Galaţi ar avea un impact major atât pentru dezvoltarea celor două oraşe, cât şi la nivel macroteritorial.

Investiţia ar urma să fie începută prin construirea unei vaste zone rezidenţiale ce ar urma să asigure joncţiunea între cele două nuclee urbane; într-o a doua fază ar urma să fie asigurată infrastructura de transport prin construirea în acest perimetru a podului peste Dunăre, a unui aeroport internaţional şi a unei şosele între cele două oraşe, pe digul Dunării, cu patru benzi de circulaţie şi tren rapid de tip monoray. Astfel ar urma să se contureze prima conurbaţie bipolară din România, extinsă la limita a trei judeţe: Galaţi, Brăila şi Tulcea.

Prin urmare, pentru a i se asigura o dezvoltare unitară este necesară nu numai o strânsă cooperare între prefecturile celor trei judeţe, dar şi la nivelul autorităţilor locale implicate, prin constituirea unei zone metropolitane care să le includă.”

Cui să trântim în față ștampila de sabotori ai interesului public vital – Zona Metropolitană Dunărea de Jos „Dunărea Polis”?

Lista e lungă, sunt toți cei care au populat listele de parlamentari timp de 34 de ani. Azi punem aici, la vedere, lista scurtă, doar cu actualii sabotori de partid și de stat – fatalitate, lista cu cei 13 ai Marii Ratări din mandatul parlamentar 2020-2024:

SENATORI: Laura Georgescu (PSD), Marius Humelnicu (PSD), George Scarlat (PNL) şi Andrei Postică (USR PLUS).

DEPUTAŢI: Aurel Nechita (PSD), Viorica Sandu (PSD), Mitică-Marius Mărgărit (PSD), Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD), George Stângă (PNL), Onuţ Valeriu Atanasiu (PNL), Bogdan Rodeanu (USR PLUS), Sorin Titus Muncaciu (AUR) şi Lilian Scripnic (AUR).

Și uite-așa, după această (i)logică, popoarele de neam turcic de la Brăila și Tulcea și cele de neam celto-viking de la Galați, schimbând între ele deziluzii și sărăcii, vor pricepe în ceasul al 13-lea al înțelegerii sensurilor și contrasensurilor că vorace, rapace, feroce și atroce nu sunt din aceeași grupă cu tenace, sagace, locvace, vivace, perspicace, motrice, eficace, forte și propice.

Este diferența dintre fiare de extracție mafiotă, carnasiere feroce și vorace, ca Dan Nica, Viorel Ștefan, Ionuț Pucheanu, Costel Fotea, Victor Dobre, animale politice semianalfabete dar  perspicace, ca „Ciasuri” Mărgărit și glume electorale caricaturale, ca Bogdan Rodeanu, Onuț Atanasiu și George Stângă. Mențiune specială pentru Bogdan Rodeanu (secondat de Edward Dîrcă senator de umplutură sinecuristă USR-istă de Galați?!).

După ce a devenit politicianul-oroare al Galaților (în tandem cu Gigel Stângă și Onuț Atanasiu), predând în 2020 (prin incoerență și incompetență) Municipiul și județul în ghearele PSD pentru încă alți patru ani, Rodeanu este autorul unui alt penibil/țicnit experiment.

A lucrat și a emanat o Lege a Zonelor Metropolitane 2.0, ca o palmă după ceafă, care să însemne: hai, bă aleșilor de pretutindeni, la treabă, metropolitanizați-vă!

Ce să vezi, după modelul omului cu motorul de la Tecuci, nici cu 2.0 nu le-a ieșit nimic, nu le-a folosit la nimic!

Lupta imbecilă a pigmeilor politici de stânga-dreapta fără frontiere metropolitane, care ar trage un gard de sârmă ghimpată să nu-i invadeze ideile scârbos de metropolitane, continuă!

Urmărește faramogul.ro și pe Google News

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să ne ajuți să continuăm, ne poți face o donație dând click AICI. Sau poți da click mai jos, spre contul de Patreon al ALTERNATIVA – Jurnalism Fără Mogul. Mulțumim!

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!