Nava-minune lansată de Universitatea „Dunărea de Jos” i-ar putea duce pe navaliștii gălățeni pe o piață exclusivistă | FOTO & VIDEO

Ambarcațiunile fără echipaj sunt foarte rare, dar nu o noutate pe plan mondial. În România nu a auzit nimeni de nave care să plutească de capul lor, dar o recentă lansare în premieră a Universității „Dunărea de Jos” ar putea face din Galați o referință a pionieratului în domeniu.

Inventate spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial, ca să vâneze mine, ambarcațiunile fără pilot au evoluat restrâns, doar în plan militar. Abia recent au căpătat o turnură mai accentuată, în oceanografie, supraveghere hidro și meteo, iar norvegienii vor să lanseze una de 80 m lungime, complet electrică și autonomă, pentru transport în regim feribot.

În Țările de Jos, pe canalele Amsterdamului, există câteva ambarcațiuni autonome electrice recent lansate, ce pot duce șase persoane, livra bunuri și strânge deșeuri. La Galați, au fost testate deja două exemplaree ale unui catamaran electric, cu rol ecologic, denumit GreenCat.

Cele două mini-nave au rezultat în urma unui parteneriat între societatea civilă, mediul academic și cel economic. Mai precis, Lidl România a acordat sprijin pentru implementarea proiectului ”Danube Free Plastic” în cadrul unui program mai amplu, „Cu apele curate”.

„Dunăre fără plastic” a fost proiectul realizat în colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați de către Asociația Parteneriatul Global al Apei (Gobal Water Partnership – GWP) România și a coswtat puțin sub 300.000 de lei.

Constructorii aleși pentru proiect au fost facultățile de Arhitectură Navală – prin Centrul de Cercetare Arhitecturală Navală – și cea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică, din cadrul universității gălățene.

De fapt, „catamaranul verde” (GreenCat) al universitarilor gălățeni a atras inițial atenția și a fost înglobat în proiectul mai amplu de depoluare a Dunării după ce a obținut medalia de bronz la „Salonului Inovării și Cercetării” organizat la Universitatea „Dunărea de Jos” în noiembrie 2021.

Foarte interesant la aceste catamarane cu propulsie electrică, proiectate să adune deșeurile de plastic de la suprafața Dunării pe raza județelor Brăila, Galați și Tulcea, este potențialul de dezvoltare. Din stadiul actual, de conducere prin radiocomandă, ambarcațiunile pot fi relativ simplu aduse în stadiul de conducere autonomă cu detectoare de obstacole, autopoziționare prin GPS, programare de trasee de lucru etc.

Tehnologie atât de nouă încât nici nu prea are reglementări

Pe modelul actual – ce poate fi replicat la o scară superioară, în funcție de necesități, doar crescându-se dimensiunile ambarcațiunii, ale motoarelor electrice de propulsie și, evident, ale bateriei – se pot obține practic roboți dedicați activităților pe apă, exact ca roboții ce curăță astăzi podelele din gospodării.

Astfel de nave autonome ar putea curăța și întreține fluviul, dar și alte râuri sau lacuri din zonă, în mod autonom, fără a intra în coliziune cu traficul naval existent, configurațiile neregulate ale malurilor, elemente de infrastructură riverană etc.

Pe de altă parte, domeniul ambarcațiunilor autonome este atât de nou încât abia în 2020 s-a constituit un Cod de practici pentru constructori de ambarcațiuni plutitoare autonome și Regatul Unit l-a implementat certiuficând primul constructor de astfel de vehicule în 2021, firma SEA-KIT.

Însă o firmă din India, Sagar Defence Engineering, este încă din 2017 primul furnizor de astfel de ambarcațiuni pentru instituții guvernamentale, atât în scopuri oceanografice, dar și militare.

Feribotul autonom proiectat de norvegieni nu este nici acum în operare fiindcă se așteaptă introducerea reglementărilor care să permită operarea unei astfel de ambarcațiuni pe mare.

Tehnologiile avansează anual, iar prin proiecte precum cel al navaliștilor și electroniștilor de la Universitatea „Dunărea de Jos”, cercetarea, proiectarea dar și industria românească s-ar putea reconfigura pe domenii nesperat de exclusiviste și pofitabile.

Dincolo de tradiția în construirea navelor comerciale de transport mărfuri și, mai nou, militare, Galațiul ar putea intra în clasa selectă a pionierilor în conceperea, dar și fabricația de ambarcațiuni autonome, un domeniu practic la început de drum, dar cu potențial uriaș de dezvoltare, cum a fost și cel al dronelor pe calea de navigație aeriană.

Mai jos, imagini de la lansarea GreenCat la Galați, inclusiv primele ture pe valurile Dunării.

Articol publicitar – (P)

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!