Motivele invocate pentru excluderea judecătorului Danileț din magistratură au aparența unei minciuni bine ticluite pentru a se confunda și substitui în cele din urmă adevărul.
Mai exact, într-atât de gogonate sunt aceste motive încât toți cei care au analizat până acum acest grav derapaj al CSM nu au mai reușit să treacă de aceste motive aparente. Și au mai și întors pe toate fețele aceste motive mincinoase, repetându-le de suficient de multe ori încât să capete, cum spunea propagandistul nazist Goebbels, valoarea unui adevăr.
Dacă ar fi fost într-adevăr acest exhibiționism adevăratul motiv pentru care Consiliul Superior al Magistraturii l-a considerat pe judecătorul clujean Cristi Danileț incompatibil cu imaginea unei Justiții serioase, de ce nu au fost sancționați alți magistrați pentru niște derapaje mult mai grave care, de asemenea, au ajuns în spațiul public?
De exemplu, de ce nu au fost luat la întrebări magistratul-procuror, de la Constanța, ai cărui cai chinuiți – deținuți prin firma ce apare pe numele unei interpuse, la Techirghiol – au făcut săptămâni întregi înconjurul televiziunilor?
DOCUMENT. Poliția Constanța și DIICOT știau despre caii abuzați ai procurorului Țucă din Techirghiol, dar nu au făcut nimic!
De ce nu s-a luat nicio măsură în spațiul public vizavi de magistratul-judecătoare de la Timișoara, cea care i-a calificat în termeni jignitori şi discriminatorii pe bărbații care au altă orientare sexuală decât majoritatea?
Derapaj al unei judecătoare la adresa comunităţii LGBTQ. Fosta preşedintă a Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu: “O mână de imberbi, cărora nu le creşte barba şi care nu se hotărăsc dacă să poarte sau nu sutien, a pus mâna pe planetă”
Și, fiindcă judecătorul clujean Cristi Danileț este un strălucit penalist, haideți să vă dăm exemple și de niște sentințe penale la care CSM-ul nu a avut nici măcar o tresărire de sprânceană.
De exemplu, cazul celor doi gălățeni, proaspăt absolvenți de seminar teologic, care au înjunghiat un bărbat de 42 de ani şi l-au lovit apoi cu bâtele în cap, iar la scurt timp acesta a decedat. Judecătorii Curții de Apel din Galați au apreciat însă că cei doi elevi au fost provocaţi de victimă la momentul atacului şi i-au achitat de acuzaţiile de omor, respectiv lovire şi alte violenţe.
Află cum Elevii seminarişti care au ucis un om după banchetul de absolvire au fost achitaţi
Un alt caz foarte ciudat este cel numit „Aviasan” – după numele sucursalei locale a Aviaţia Utilitară Tuzla SA – firma care avea în proprietate aproape 40 ha de teren intravilan, evaluat acum un deceniu la aproape 22 de milioane de euro.
Citește despre Decizia definitivă în dosarul ”Aviasan” cu prejudiciu de 21 de milioane de euro: Pedeapsă redusă pentru fostul deputat PDL Mihail Boldea – de la 6 ani de închisoare cu executare, la 3 ani cu suspendare
În acest dosar, fostul deputat PDL, Mihail Boldea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a 3 ani închisoare cu suspendare pentru spălare de bani, iar ceilalţi inculpaţi din dosar au primit și ei câte 3 ani cu suspendare pentru spălare de bani. Mai mult, un fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi implicat în dosar, a fost chiar achitat vizavi de acuzația de şantaj.
Terenul nu mai este în proprietatea statului, prejudiciul nu s-a recuperat, dar acuzații sunt bine-merci. Iar CSM-ul, evident, nu are nicio remușcare.
Derek Michael Chauvin, polițistul-ucigaș din Minnesota, a primit 22 de ani pentru uciderea lui George Floyd și riscă încă 25 de ani ca pedeapsă federală în același caz, dar jandarmii de la Vatra Dornei care au omorât un om în condiții asemănătoare sunt bine-merci. Doar jandarmerița care a dat cu sprayul lacrimogen a primit 2 ani și 7 luni cu suspendare…
Vezi de ce polițistul care l-a ucis pe George Floyd vrea într-o închisoare federală chiar dacă va executa mai mulți ani
Iar vizavi de o așa discrepanță între justiția dintre două țări – ambele, se presupune, civilizate – CSM-ul, care exclude judecători din magistratură pentru postări pe Facebook, nu are nimic de spus.
În schimb, subliminal, CSM-ul transmite o amenințare tuturor judecătorilor care fac sau au de gând să facă ceea ce a făcut Danileț ca judecător, nu ca actor de ocazie în clipuri pe rețelele sociale.
Conu’ CSM reacționaru’, față cu reacțiile la o justiție puternic politizată
De fapt, Consiliul Superior al Magistraturii pare să fi fost extrem de deranjat de cu totul alte ieșiri publice ale lui Danileț, filmulețele din piscină, de la gardul viu sau antrenamentul de karate fiind doar pretextul.
Iată mai jos un inventar al celor mai recente reacții din spațiul public ale judecătorului clujean, demersuri de bun simț (cel puțin juridic) de care toată lumea pare să fi uitat mergând după fenta reproșurilor penibile emise de CSM.
Întâi de toate, trebuie spus că Danileț nu este un judecător de rând. A avut funcții în sferele de conducere ale Justiției la vremea când s-a încercat cu adevărat desprinderea acesteia de influențele comuniste.
De la Tribunalul Cluj, unde astăzi l-a prins excluderea din magistratură, Danileț a fost detașat consilier al ministrului Monica Macovei. Cu tot ce a însemnat bun pentru perioada preaderare această fostă ministreasă a Justiției: statuarea independenței procurorilor, informatizarea sistemului judiciar, împărțirea aleatorie a dosarelor, ocuparea funcțiilor de conducere prin concurs și mult așteptatele reforme în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Danileț, revenit la instanță după venirea controversatului (ulterior penal condamnat în dosarul „Poșta”) ministru Tudor Chiuariu (PNL), a rămas prezent în spațiul public în procesul de reformare a Justiției.
De exemplu, în 2007 atrăgea atenția că ditamai Curtea Constituțională confunda Consiliul Europei cu Uniunea Europeană într-o decizie privitoare la recomandările CE.
Cu toate opozițiile politice, în componența CSM reîmprospătată prin alegeri în 2010, în majoritatea de „dinozauri” și nume controversate, se strecurau și 4 judecători tineri și reformiști: Horațius Dumbravă, Adrian Neacșu, Alexandru Șerban și Cristi Danileț. Fix aceiași care, după doi ani, cereau, într-un mesaj făcut public de Ziua Justiției, „menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare instituit în comun de Comisia Europeana (MCV) și statul român.
Ei, și de atunci, mulți au început să-i poarte sîmbetele judecătorului care, de exemplu, susținea că trebuie eliminată proba-interviu prin care „dumnezeii” sistemului „periau” aspiranții la posturile de judecători la Înalta Curte. Sau care explica sistemul de corupție din rândul magistraților și susținea, citat de agenții internaționale de presă precum AFP, că „România încă are nevoie de presiune externă pentru a îndeplini reformele”.
Și, la majoritatea aberațiilor care au contrazis bunul simț, darămite principiile elementare ale unei legislații coerente, Danileț, nu s-a putut abține să nu aibă ceva contondent de spus.
„Mă intreb: cum e posibil ca o instituție să nu aibă nicio competență care să vizeze justiția și cu toate acestea conducătorul ei și staff-ul ei juridic să dobândească vechime ca și cum ar fi magistrați?”,
scria judecătorul Danileț pe blogul său referindu-se la o ordonanță dată de guvernul Ponta în 2015 pentru a se asimila ca vechime în magistratură anii lui Ciorbea în funcția de Avocat al Poporului.
„Liberările condiționate se acordă mult prea ușor, iar uneori devin o simplă formalitate, ajungându-se astfel la situații inacceptabile, cum este cazul celor care scriu «lucrări științifice», dar și la o rată de recidivă enormă, de 70%”,
sublinia într-un interviu din 2015 judecătorul Cristi Danileț, membru în CSM pe atunci, referindu-se clar la „cenaclul literar de la Jilava”.
CSM-ul a votat atunci majoritar poentru menținerea prevederii care, practic, favoriza plagiatorii din pușcării.
„Tocmai am asistat la Barcelona la un miting unde au participat 160.000 de persoane care au cerut primirea refugiaților aici și ocrotirea lor. Sloganele erau îndreptate împotriva rasismului și a politicii guvernului spaniol. Am rămas impresionat de numărul mare de copii care au participat, aduși fiind de părinți sau de organizațiile de tineret. Am primit o dovadă a democrației pure, care aici pare să funcționeze: cine își cunoaște drepturile, se luptă pentru ele indiferent de vârstă, rasă și loc”,
scria pe Facebook judecătorul Cristi Danileț în 2017, când s-a aflat la Barcelona în mijlocul protestelor.
Când Parlamentul îl proteja pe generalul de intedență Gabriel Oprea de răspunderea în fața instanțelor, Danileț propunea sesizarea Curții Constituționale, susținând că asistăm la un conflict evident între puterea legislativă și cea judecătorească, parlamentarii împiedicând înfăptuirea actului de justiție.
În martie anul trecut, România a fost printre țările care au activat articolul din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ce permite derogări de la aplicarea acesteia în condițiile stării de urgență decretate ca urmare a coronavirusului.
„Turcia lui Erdogan a făcut asta ca să poată fi arestați și condamnați în afara regulilor obișnuite opozanții regimului. Consider hazardată această solicitare a României și, ca judecător, sunt obligat să o denunț publicului. AȘA CEVA NU SE POATE FACE! Nu suntem în război cu oamenii sau cu vreun alt stat, ci cu un nenorocit de virus”,
scria atunci Danileț. Și, ulterior, ca să detalieze discuția juridică, nota:
„Primul act normativ emis după declanșarea actualei crize (pandemice, n.n.) este Ordonanța militară nr. 1/2020 emisă de ministrul de interne, care este un civil, în situația de urgență prin care trece România și care cuprinde măsuri de limitare a libertății de circulație și de adunare adresate civililor. Este inexplicabil de ce un ministru trebuie să emită ordonanțe, când asemenea acte normative revin Guvernului. Este neclar de ce o instituție civilă emite acte considerate militare, deși ele nu se adresează forțelor armate. Da, când a fost redactată OUG nr. 1/1999 poliția era militarizată (…); din păcate, modificările legislative (…) au ignorat demilitarizarea poliției, iar dpdv juridic limbajul legal este acum profund defectuos.”
Cât despre subiectul desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – instituție de tip bolșevic prin care sunt deopotrivă șantajați magistrați incomozi și protejați, prin necercetare, magistrați corupți, dar utili mafiei instituționalizate – pentru mulți nici n-ar mai trebui să mai amintim câtă „supărare” au produs opiniile temeinic fundamentate juridic ale lui Danileț.
Ceea ce atestă faptul că filmulețele de pe Facebook și TikTok sunt doar o fentă de prostit poporul adormit este chiar brusca schimbare a motivelor acțiunii disciplinare inițiate de către CSM împotriva lui Danileț.
Acum, după jumătate de an, DSM-ul îl cerceta disciplinar pentru un text publicat în volumul „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române. Ghid de supraviețuire”, publicat în 2020. La capitolul „Justiție versus Politic: de la neputință la independență”, Danileț scria că SIIJ nu are nicio motivare să funcționeze în România și critica Curtea Constituțională din cauză că a devenit „legiuitor pozitiv”. Bineînțeles, critica i-a pus în cap inspecția judiciară din cadrul CSM:
„Inspecţia (judiciară, n.n.) a devenit un fel de organ de etică, deşi trebuie să se ocupe de disciplinar, ajungând să ne spună ce avem voie să spunem pe internet sau ce nu avem voie să spunem în interviuri. Apoi a devenit instanţă de control judiciar, cercetând numai anumiţi magistraţii pentru soluţiile date, în timp ce abuzurile clare ale altora nici măcar nu le cercetează pe motiv că nu este treaba sa. În fine, mai nou, este organ editorial: ia la control cărţile scrise de magistraţi şi le deschide acţiune disciplinară pentru opiniile ştiinţifice. Ultima hârtie de la Inspecţie (…): mi se reproşează că am depăşit obligaţia de rezervă că am criticat SIIJ şi CCR într-un articol ştiinţific şi că afectez dreptul cetăţeanului la o justiţie independentă, echilibrată şi verticală!!!”
Practic, vedem o instituție autocrată, reacționară și discreționară a unui sistem de Justiție rămas captiv sechelelor comunistoide care se luptă să elimine un judecător prea dedicat civismului și spiritului de dreptate până la capăt, cu orice preț.
Și să nu uităm că Danileț este și cel mai „prizat” judecător pentru tânăra generație. Volumele sale de educație juridică sunt până acum singurul demers notabil de conectare a tinerelor generații la macanismele juridice dintr-o țară în care cel puțin 1 din 4 adulți este în orice moment parte într-un proces.
*
* *
Danileț, cu siguranță, nu este nici pe departe cel mai reprezentativ judecător pe care l-a dat România. Cu atât mai puțin de-o somitate sau vreun model suprem de comportament al magistratului în spațiul public.
Însă perseverența clujeanului în respectarea principiilor fundamentale de dreptate, de conectare la nivelul juridic al spațiului civilizat european și lipsa sa de complexe în a-și afirma propriile opinii cu tot cu argumente deranjează. Deranjează un sistem de justiție românesc care, indiferent de cât de reformat s-ar pretinde, stă în continuare sub zodia neîndeplinirilor din MCV-uri, dă sentințe și decizii care se bat cap în cap, iar la capitolul încredere se situa anul trecut undeva pe la 47%, după Poliție (56%) și Armată (64%).
Dacă totuși te-ai hotărât să dai o mână de ajutor jurnaliștilor de la Alternativa – Jurnalism fără mogul, poți face o donație AICI. Sau poți da click mai jos, spre contul de Patreon. Mulțumim oricum, fie doar și pentru lectură!
2 commentsOn Fenta filmelor lui Danileț de pe Facebook și TikTok. Ce poziții i-au adus, de fapt, judecătorului karatist excluderea din magistratură
Foarte bine scris articolul.
Mulțumim!