Cum ajunge scrumbia la 120 lei/kg într-un biet festival local cu organizare de iarmaroc

Galațiul are un talent nespus de a scăpa de un rău pentru a-l înlocui cu unul și mai mare. Scrumbiile lui Pâslaru pălesc în fața somonilor lui Pucheanu.

Ani de zile s-au azvârlit bani publici pe Festivalul Scrumbiei gestionat de pesedistul Florin Pâslaru pe motiv că acesta ar fi înegistrat marca la OSIM și nu putea Primăria să născocească altă denumire ca să nu-i mai toarne fostului turnător Pintea zeci de mii de euro în conturile familiei.

Acum, la primul festival post-Pâslaru, colegul de partid al fostului deputat condamnat penal a ținut să le arate gălățenilor că se poate și mai rău. Probabil în ideea că, într-o zi, gălățenii să ceară revenirea la „tradiție”, cum se amăgesc unii astăzi că pe vremea lui Durbacă sau chiar a lui Ceaușescu era mai bine.

Când scrumbia ajunsese la 15 lei bucata pe vremea lui Pâslaru, mulți au strâmbat din nas, și nu de la fumul grătarelor. Normal, fiindcă la 60-70 de lei kilogramul pentru o carne de pește, fie ea și trecută pe deasupra focului, numai despre o sărbătoare populară (care să mai merite și fonduri de la buget) nu mai puteam vorbi.

Ei bine, anul acesta, scrumbia s-a vândut la festivalul „marca Pucheanu-Ochiu” cu nu mai puțin de 12 lei suta de grame. Un preț comparativ cu al somonului sălbatic de Alaska. Fiindcă cel de acvacultură se găsește în supermarket la 50-70 de lei/kg.

Domeniul public, o sursă de profit pe ochi frumoși

Ce am înțeles noi din Festivalul Scrumbiei din acest an este ca mai jos. Și, dacă am înțeles greșit, așteptăm să fim corectați cu documente justificative, nu pe vorbe.

După ce „chipurile” au scăpat de Pâslaru, prilejul de tunuri pe bani publici oferit de acest festival al peștelui în plină prohibiție nu a fost scăpat din mâna pesedistă.

S-a făcut un caiet de sarcini, chipurile pentru ca o firmă de impresariat artistic să aducă artiști care să întrețină atmosfera la Festivalul Scrumbiei. Despre firma care a picat fix pe cerințele din caietul de sarcini al Primăriei Galați ați citit aici, pe Alternativa – Jurnalism fără mogul, nu mai lungim povestea cu implicarea lui Cristi Sorin Ochiu, vărului directorului de relații publice Cristi Marian Ochiu.

Pe lângă prețul exorbitant, de aproape 30 de mii de euro plătiți pentru câțiva artiști din care doar doi de renume (Sofia Vicoveanca și Mandinga) și niște scule închiriate, numai bune de dat concert în fața casei de cultură sătești, nici nu mai are rost să discutăm. Sincer, în locul acelor artiști, la ce scandal a izbucnit, făceam tot posibilul să nu mai vin să cânt în boscheții de pe Faleză, ca ultimii debutanți.

Pe de altă parte, dacă tot vorbim de bani, nouă ni se pare ciudat că, pe lângă organizatorul artistic, a mai apărut și Palmyra Events, cei care aveau și standul principal cu mâncare, unicul la care se serveau ciorbele de pește, scrumbiile la grătar și alte produse specifice manifestării, dar și o grămadă de produse din pasăre sau porc.

Noi știm că Palmyra sunt, la rândul lor, organizatori. Ei au organizat, cel mai recent, Zilele Galațiului. Întrebare: să înțelegem că marea firmă World Wide Entertainment din Bârlad a subcontractat partea de organizare cu de-ale gurii? Așa era prevăzut în caietul de sarcini?

Dar domeniul public a fost oferit gratis celorlalți expozanți sau a fost subînchiriat? Legal? Și la ce preț? De aceea, practic, unicul furnizor de produse specifice, recte feluri din pește, a putut practica asemena prețuri la un festival, culmea, plătit din bani publici deci, se înțelege, subvenționat?

Fiindcă, între noi fie vorba, lucrurile au arătat mai hidos decât pe vremea lui Pâslaru dacă vă vine să credeți așa ceva!

Câțiva pescari amărâți dimineața, care încă mai credeau că se ține concursul din vremurile când turna „Pintea” gargară la microfon, ciorbă în farfuriile trepădușilor de la partid și bani publici în conturile PAF Media.

Tarabe și prelate direct pe aleea de promenadă, stricând plimbarea celor care nu aveau nicio treabă cu festivalul, dar și o organizare demnă de iarmaroc de țară, inclusiv cu celebrele produse de mare specific local și de sezon: jucării chinezești, haine de blană naturală la preț de sintetice cu reduceri, licori gen Puterea Calului și slănină, tobă, caltaboși și cârnați, rămași probabil de la utimul Crăciun.

Evident, o manifestare de „mare angajament” prin care primarul Ionuț Pucheanu și Cristi Ochiu, fost consilier de cabinet deputățial al lui Dan Nica, speră că vor relansa turismul local. Negreșit! Anticipăm chiar că o vor face cu de 10 ori mai mult decât marele 0 pe care l-a reușit „Pintea” Pâslaru…

În rest, o bună ocazie pentru pesediști să cheme camerele și microfoanele, să arate lumii cum se preocupă ei de distracția gălățenilor – de fapt, cum poți prosti un oraș întreg cu câțiva pești…

Citește în acest link cum poți să susții financiar activitatea publicației independente Alternativa – Jurnalism fără mogul.

E suficient un click ca să-i ajuți pe Fărămoguli!