Toți cei șase candidați înscriși la concursul pentru postul de inspector de specialitate în cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați au fost respinși la proba scrisă. Niciun candidat nu a reușit să obțină punctajul minim de 50 de puncte care asigura accederea la proba interviu (oral).
Postul scos la concurs a fost de inspector de specialitate în cadrul Compartimentului Relații Publice, Educație, Informatizare, din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați, instituție bugetară aflată în subordinea Consiliului Județean (CJ) Galați.
La proba scrisă, care a avut loc joi, 21 februarie 2019, s-au prezentat 6 candidați: cinci femei și un bărbat.
Rezultatele au fost dezamăgitoare: cel mai mare punctaj din concurs a fost 31,3 puncte, iar cel mai mic – 11 puncte, din maximul de 100 de puncte. Pentru a putea promova la proba interviu, candidații ar fi trebuit să obțină la scris cel puțin 50 de puncte.
Notele mici obținute de cei 6 candidați sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât bibliografia pentru concurs nu a fost deloc stufoasă, iar subiectele în sine au fost chiar ușoare, după cum ne-a declarat directorul Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați, Mădălin Șerban.
“Eu am făcut subiectele și chiar am fost indulgent, în sensul că m-am orientat spre chestiuni cu caracter general. Chiar nu a fost greu deloc”, ne-a spus directorul Mădălin Șerban.
Concursul a fost pentru cei cu studii superioare, așa că e de neînțeles cum niște absolvenți de facultate nu au știut, de exemplu, să scrie definiția muzeului, noțiune care era cuprinsă în bibliografia concursului.
Iar când fostul președinte Traian Băsescu a declarat că școala românească scoate tâmpiți, toată lumea s-a ofuscat că, vai, așa ceva nu e posibil.
Ce ar fi trebuit să scrie candidații pentru a obține minimul de 50 de puncte
Directorul Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați, Mădălin Șerban, ne-a declarat că pentru 10 puncte (din totalul de 100) candidații ar fi trebuit să dea definiția muzeului.
“Trebuiau să spună că muzeul este o instituție de cultură, aflată în serviciul comunității, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, expune etc. Apoi, ei ar fi trebuit să amintească și funcțiile principale ale muzeului: constituirea științifică, administrarea și conservarea patrimoniului muzeal, punerea în valoarea a patrimoniului muzeal prin expoziții, programe educaționale etc.”, ne-a declarat directorul Mădălin Șerban.
Pentru 40 de puncte, care se adăugau la cele 10 puncte obținute pentru banala definiție a muzeului, candidații ar fi trebuit să mai facă doar un subiect, cum a fost cel referitor la calitățile unui specialist în relații publice.
“La calități ar fi trebuit să treacă următoarele: să obțină și să păstreze o imagine pozitivă a instituției (a muzeului – n. r.) pentru care lucrează; să câștige încrederea publicului, să obțină atenția mass-media, să alcătuiască comunicate de presă, să participe la emisiuni televizate, să amelioreze comunicarea în interiorul instituției. Apoi, tot la calități, ar fi trebuit să amintească sociabilitatea, tactul, rapiditatea în gândire, capacitatea de analiză, onestitatea, simțul de organizare… adică chestii pe care le-ar putea reține și un elev de gimnaziu. Acest subiect a fost extras din volumul Relațiile Publice – Principii și Strategii, de Cristina Coman, care a fost trecut în bibliografia de concurs. Dacă scriau câte o pagină la fiecare subiect, luau lejer 50 de puncte de trecere. Dar, din păcate, candidații au fost slab pregătiți, probabil s-au gândit că vor putea copia și atunci au lăsat-o mai moale cu învățatul”, ne-a mai spus directorul Mădălin Șerban.
Sursa foto deschidere: zilesinopti.ro
