Fiindcă prezentul este încărcat de viitor – iar acesta din urmă începe acum, nu mâine – navaliștii gălățeni s-au strâns în aula Facultății de Inginerie a Universității „Dunărea de Jos” ca să prefigureze provocările imediate ale industriei de profil.
Viitorul transportului maritim și al construcțiilor de nave a fost tema principală a unei dezbateri organizate astăzi în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 74 de ani de învățământ superior la Galați.
Dezbaterea a fost organizată de ANCONAV (Asociația Constructorilor de Nave din România) prin echipa CCN (Colocviile Constructorilor de Nave) în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură Navală a „Dunării de Jos”.
În amfiteatrul D01 al Facultății de Inginerie, umplut până peste capacitatea de locuri de navaliști de ieri, azi, dar mai ales de mâine, s-a discutat despre evoluția comerțului maritim și a construcțiilor de nave în perioada 2020-2050, în condițiile impuse de coronavirus, schimbări climatice, dar și de trecerea la un transport maritim inteligent prin ecologizare și digitalizare.
Ideea generală a vorbitorilor a fost că perioada de criză în care se află domeniul, cauzată de pandemie și prelungită de războiul din Ucraina, va putea fi depășită cel mai târziu din 2025, prin mai multe scenarii pe care specialiștii le-au luat deja în calcul.
Inginerul dr. Jean Sever Popovici, coordonatorul Colocviilor Constructorilor de Nave, a adus în discuție predicții conform cărora există cel puțin trei scenarii pentru evoluția comerțului maritim, pentru estimarea necesarului de nave noi, dar și ale caracteristicilor acestora.
Opinia generală a fost aceea că vor veni cotituri istorice în domeniu, exact ca acelea când s-a trecut de la vele la motorul cu abur și când, apoi, s-a trecut de la combustibil solid la lichid (păcură, motorină). Va urma o perioadă în care industria maritimă trebuie să-și restructureze radical flota și să găsească soluții pentru sisteme de propulsive cu emisii zero carbon, ceea ce înseamnă propulsie hibridă, propulsie nucleară sau folosirea energiei regenerabile (panouri solare, vânt) ori a biocombustibilului.
Însă cea mai fezabilă – cel puțin pe termen scurt – schimbare în propulsia navelor de peste 5.000 GT (tonaj brut/gross) pare a fi aceea a utilizării hidrogenului (H2) sau amoniacului (NH3) pentru „celule de combustibil” generatoare de energie electrică, soluție a cărei utilizare pe scară largă se preconizează a fi aplicată încă din perioada ulterioară lui 2025.
Schimbările vor fi de bun augur însă pentru viitorii constructori și arhitecți de nave – astăzi studenți ai facultății de profil care au umplut băncile amfiteatrului, unii așezați inclusiv pe trepte sau pe postamentele din spatele sălii.
Audiența neașteptat de mare și interesată i-a făcut inclusiv pe reprezentanții din partea conducerii Universității „Dunărea de Jos” – prorectorul prof. univ. dr. Silvius Stanciu și președintele senatului prof. univ. dr. Cătălin Fetecău – să se declare plăcut surprinși de o asemenea prezență după o așa lungă perioadă de restricții pandemice.
La dezbatere au mai luat cuvântul foști absolvenți ai Facultății de Arhitectură Navală, foste cadre didactice dar și masteranzi care lucrează deja în străinătate.
În plus, Facultatea de Arhitectură Navală a prezentat, prin vocea conf. dr. Sorina Păcuraru, marile proiecte pe care Centrul de Cercetare în Arhitectură Navală le are în prezent, printre care se numără realizarea unei ambarcațiuni autonome pentru colectarea deșeurilor de la suprafața apei și a unui vas propulsat electric.
La Galați, prima formă de învățământ universitar a apărut acum 74 de ani, când s-a înființat un institut de îmbunătățiri funciare, o problemă spinoasă pentru zona cu sol aparte de la Dunărea de Jos.
La scurt timp, în 1951, s-a înființat Institutul Mecano-Naval. Împreună, comasându-le și pe cel de agricultură și cel de pescuit și piscicultură transferate din alte centre universitare, au format în 1953 Institutul Tehnic din Galați. După adăugarea unei noi secții – de industrie alimentară – la Galați a rezultat un Institut Politehnic și apoi, în 1974, Universitatea din Galați care a înglobat și Institutul Pedagogic care funcționa separat din 1959.
Actuala formă de organizare a Universității „Dunărea de Jos” a fost statuată prin decret guvernamental în 1991.
(P – Articol publicitar)
Nu lăsa democrația nepăzită și ajută proiecte curajoase precum Alternativa – JFM! Poți face o donație AICI sau accesând, mai jos, contul de Patreon. Doar sprijiniți de către cititori ne vom putea continua demersul jurnalistic independent.
